Tuse

Expiratie brusca si zgomotoasa, reflexa sau voluntara, asigurand expulzia aerului continut in plamani.

Daca exista secretie nazala este recomandat sa se incerce antihistamine sau decongestive inainte de a trece la analize mai scumpe.
Toti pacientii au nevoie de hemoleucograma completa, VSH, biochimie.
Din sputa se face frotiu si cultura, iar in cazurle cronice se face si un frotiu colorat Ziehl-Nielsen pentru depistarea bacililor acid-alcoolo-rezistenti. Se pastreaza suspiciunea infectiei cu Mycoplasma pneumoniae si boala Legionarilor. De asemenea, in cazurile cronice se poate recolta sputa pentru cultura fungilor.

Astmul se diagnosticheaza prin numararea eozinofilelor din sputa.
Carcinomul pulmonar poate fi confirmat prin analiza celularitatii sputei. Daca pacientul este febril, hemoculturile pot fi utile si se pot determina si aglutininele febrile. Trebuie realizata radiografia plamanilor din mai multe incidente, iar daca se suspecteaza o tumora se face o tomografie computerizata.

In cazurile de tuse cronica se pot face teste cutanate pentru coccidiomicoza, cistoplasmoza, tuberculoza sau blstomicoza. Un test Kveim poate exclude sarcoidoza.

Daca aceste teste nu pun diagnosticul, bronhoscopia si posibil bronhogramele pot descoperi bronsiectazii. Biopsia pulmonara poate fi necesara. Testele functionale pulmonare se efectueaza daca se suspicioneaza emfizem sau astm. Testele alergice cutanate sunt extrem de valoroase in astm. In cazurile dificile se poate evidentia deficitul de alfa 1-antitripsina.

Daca se suspicioneaza insuficienta cardiaca congestiva se poate calcula timpul de circulatie brat-limba. Un test cu diuretice poate ajuta la diagnostic in acest caz. Daca se suspecteaza reflux esofagian, monitorizarea pH-ului esofagian pune diagnosticul. De asemenea, se mai pot folosi inhibitorii de receptori H2 pentru a diagnostica refluxul esofagian.