Paralizie faciala

Paralizie a muschilor inervati de catre nervul facial (a 7-a pereche de nervi cranieni). Dupa locul atingerii, se deosebesc paraliziile faciale centrale si paraliziile faciale periferice.

Se recomanda consultatia imediata a unui neurolog. Este necesara examinarea completa a urechii, nasului si gatului, pentru evidentierea unei rupturi a timpanului, secretii otice, otite medii, etc.
Apoi se recomanda efectuarea de radiografii si tomografii ale mastoidelor si oaselor tempoale.
Tomografia cerebrala cu emfaza pe foramenul acustic intern este utila in suspiciunea de neurinom acustic.
Cultura din secretie otica si hemocultura sunt necesare, daca exista semne de proces infectios.
Se pot face investigatii pentru boala Lyme (infectia cu bacterii din genul Borellia).
Analiza lichidului cefalorahidian este utila pentru diagnosticul sindromului Guillaine-Barr (inflamatie acuta aparuta ca raspuns la antigene straine care determina demielinizarea fibrelor nervoase periferice). Daca se suspecteaza miastenia gravis, poate fi facut un test Tensilon.
Culturile din lichidul cefalorahidian sunt necesare in suspiciunea de abces cerebral.
In suspiciunea de accident vascular cerebral se poate face angiografia carotidei pentru evidentierea unui eventual embolism.
Cand exista suspiciunea de tumora sau abces cerebral tomografia este foarte utila, iar atunci cand rezultatele ei sunt neconcludente, RMN-ul este investigatia de electie.
Testul de toleranta la glucoza ajuta la diagnosticul neuropatiei diabetice.
Daca se suspecteaza o intoxicatie cu plumb, dozarea plumbului in sange pune diagnosticul.