Cataracta

Vezi galerie foto

Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei(cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:
- varsta inaintata, imbatranirea(cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor.

Factorii de risc includ:
- varsta inaintata;
- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;
- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta;
- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei);
- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante:
- diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange);
- glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei;
- hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc
- fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;
- infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere;
- lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp;
- alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta;
- corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)
- hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;
Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave:
- durere oculara severa;
- vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).
Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:
- necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari;
- vedere dubla, incetosata, aparuta treptat;
- vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina);
- sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic;
- tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:
- vedere incetosata, greoaie, neclara;
- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
- vedere dubla;
- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical.
Problemele de vedere pot fi evaluate de:
- oftalmolog;
- optometrist;
- asistent medical;
- medicul de familie;
- medic generalist;
- pediatru.

Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.
In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii.

Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Totusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta.

Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica.

Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual.
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.

Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene.

Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli).
Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.

Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala.

In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza:
- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.)
- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical
- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.