Probleme ale intarcatului

S-ar putea sa fiti nevoita sa intrerupeti brusc alaptarea la san, daca, de exemplu, va imbolnaviti grav sau trebuie sa parasiti orasul intr-o situatie de urgenta ( de obicei nu este nevoie de intarcarea sugarului daca mama sufera de o afectiune usoara sau nu foarte severa ). Decizia in acest caz apartine medicului curant. In aceste situatii trebuie evitata exprimarea manuala a sanului. Este adevarat ca aceasta inlatura temporar senzatia locala de disconfort, dar va stimula sanii sa produca in continuare lapte. Se poate recurge la aplicarea unor pungi de gheata pe sani sau la exercitarea unei presiuni locale. Acest procedeu este destul de neplacut, dar medicul dumneavoastra va poate prescrie o medicatie adecvata pentru calmarea durerii. Medicamentele specifice cu efect de oprire a secretiei lactate nu dau rezultatele scontate si trebuie oprite. Ele sunt scumpe, au efecte adverse si adeseori au un efect paradoxal, accentuand senzatia de presiune la nivelul sanilor.

Un sugar in varsta de 4 luni sau mai mult, caruia nu i-a fost oferit in mod regulat pana atunci sa suga cate un biberon , se poate impotrivi cu inversunare introducerii acestuia. Incercati timp de o saptamana sa-i oferiti cate un biberon o data sau de doua ori pe zi, inainte de alaptarea la san sau de administrarea alimentelor solide. Nu-l fortati si incercati sa nu-l enervati. Renuntati la biberon daca sugarul il refuza si oferiti-i restul mesei, inclusiv suptul la san. Este posibil ca in cateva zile sa se razgandeasca si sa accepte sa suga si din biberon.

Daca bebelusul ramane ferm in refuzul sau, omiteti cu totul alaptarea la san de dupa-amiaza si urmariti daca aceasta il face sa devine suficient de infometat pentru a incerca sa suga din biberon seara devreme. Daca nici asa nu reusiti sa-l convingeti, va trebui probabil sa-i oferiti sanul, deoarece acesta se va angorja producandu-va o senzatie de disconfort. Continuati insa sa omiteti suptul de dupa-amiaza la san pentru cateva zile. S-ar putea ca incercarea dumneavoastra sa fie incununata cu succes intr-una din zilele urmatoare, chiar daca a esuat prima data.

Pasul urmator il reprezinta incercarea de a omite fiecare al doilea supt din 24 de ore, concomitent cu reducerea cantitatii de alimente solide administrate bebelusului sau chiar omiterea completa a acesteia, astfel incat acesta sa fie suficient de infometat pentru a accepta biberonul.

Puteti recurge la exprimarea manuala sau cu ajutorul unei pompe de lapte a sanilor doar atat cat sa inlaturati tensiunea locala si senzatia de disconfort.

Daca secretia lactata este indestulatoare, pana cand ar trebui mama sa-si propuna sa alimenteze la san? Cel mai bine si natural este sa alapteze pana cand bebelusul este pregatit pentru trecerea la hranirea din cana.

Majoritatea sugarilor incep sa prezinte semnele unei nevoi mai reduse de a suge la san la varste cuprinse intre 9 si 12 luni. Ei se opresc din supt de cateva ori in timpul mesei si vor sa se joace cu mama. S-ar putea sa fie nevoie sa le aduceti aminte ca ca trebuie sa apuce sanul si sa suga in continuare. Daca-i incurajati, vor invata cum sa bea mai mult lapte din canuta si vor renunta complet la san pe parcursul a cateva saptamani, fara nici un semn de regret sau frustrare.

Exista mame care vor categoric sa continue alaptarea la san cel putin pana cand bebelusul indeplineste un an sau chiar doi. Nu este nimic rau in continuarea alaptarii pana la doi ani, daca atat mama, cat si copilul si-o doresc.

Este o idee buna sa incepeti sa-i oferiti sugarului cate o inghititura de lapte sau alt lichid din cana, incepand chiar de la varsta de 6 luni astfel incat el sa se obisnuiasca cu acest obicei inainte de a deveni prea incapatanat. Incepand de la 9 luni, incurajati-l sa tina singur cana. Daca la aceasta varsta suge deja mai putin la san la fiecare masa, se presune ca este pregatit pentru o intarcare treptata. De acum oferiti-i cana la fiecare masa si cresteti cantitatea continuta de aceasta pe masura ce bebelusul da semne ca doreste mai mult, dar continuati sa-l alaptati la san spre sfarsitul mesei. In continuare, renuntati la una dintre mesele la san, alegand-o pe cea de care sugarul pare cel mai putin interesat, si dati-i sa manance numai din canuta. Puteti alege pentru aceasta, de regula, micul dejun sau pranzul. Peste o saptamana eliminati inca o masa la san daca sugarul pare ca si-o doreste, iar dupa inca o saptamana renuntati si la ultima alaptare. Dorinta bebelusului de a fi intarcat s-ar putea sa nu evolueze constant. In perioadele de disconfort datorate eruptiilor dentare sau bolilor s-ar putea sa apara un mic regres. Aceasta este normal sa se intample si nu este nici o problema daca va conformati un timp dorintelor sale.

Atunci cand intarcarea se realizeaza treptat, in acest ritm, de obicei mama nu are probleme cu sanii. Daca totusi acestia se angorjeaza si genereaza disconfort, mama poate oricand sa exprime manual putin lapte timp de 15 sau 30 de secunde, pentru a inlatura senzatia de tensiune locala.

Multe mame sunt surprinse sa descopere ca sunt refractare la gandul renuntarii la aceasta legatura emotionala, unele dintre ele amanand intarcarea de la o saptamana la alta.

Uneori, observand ca bebelusul nu primeste din cana atat cat obisnuia sa suga la san, mamei ii poate fi teama sa renunte complet la alaptare. Astfel intarcarea poate fi amanata la nesfarsit. Se recomanda sa se renunte la mesele la san atunci cand sugarul accepta in medie in jur de 100 sau 110 ml de lapte din cana la fiecare masa sau in total 350 sau 450 ml zilnic. Dupa intreruperea alaptarii la san, bebelusul probabil ca va solicita singur cresterea acestei cantitati la 450 ml zilnic sau chiar mai mult.  Acest volum este de obicei suficient, daca luam in considerare ca el consuma si alte alimente.