Dezvoltarea socio-afectiva

Limbajul
Sugarul "povesteste" si cand este singur. Formeaza silabe din ce in ce mai numeroase: da, ee, dee, ghe-ghe, 00, goo; le uneste in lanturi si le pronunta ritmic (da-da-da, ge-ge).

Ambii parinti sunt datori sa-si gaseasca timp pentru a "dialoga" cu sugarul, repetand vocalele si silabele pe care acesta le pronunta. Cu fiecare saptamana va dati seama ca sunetele emise de sugar sunt tot mai variate, formeaza treptat un limbaj in care va povestiti amandoi evenimentele fericite, deceptiile, moduland tonul vocii.

Incepeti sa-i spuneti propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne" "ma-ma", "pa-pa". Il chemati cu prenumele sau; toata familia il va chema cu acelasi prenume. Intrebati-1 unde sunt fratii, surorile, bunicii.

Contactul social
In curand va sti sa deosebeasca persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane straine. Acest lucru se remarca dupa faptul ca devine mai linistit si intrerupe jocul cand apare un strain in apropiere.

Prezenta galagioasa a acestuia il deranjeaza si incepe sa planga. in aceasta ultima eventualitate, parintii nu trebuie sa se ingrijoreze, caci o astfel de reactie este un semn de dezvoltare absolut normala; diferentierea anturajului reprezinta o etapa in evolutia sugarului. Mama sau alta persoana bine cunoscuta va ramane in apropierea lui; simtind prezenta familiei, sugarul se va linisti.

Nu i se va permite unei persoane straine sa-l ia in brate cand copilul se teme. De retinut ca sugarul uita repede; daca nu-si vede bunica timp de trei saptamani, ea ii va fi straina, chiar daca inainte de aceasta au locuit impreuna.

Se bucura cand isi vede imaginea in oglinda. Deosebeste tonul cald, dragastos de cel ferm, sever; inregistreaza expresia fetei mamei si reactioneaza la aceasta. Se intoarce spre sursa de zgomote si reactioneaza adecvat fata de situatii placute sau neplacute.

Treptat, pe masura ce se dezvolta, incepand din luna a VI-a, sugarul capata constiinta de sine, de mama sa, de ceilalti membri ai familiei;
in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el si ceea ce nu era el. Putin cate putin, el invata sa capete constiinta corpului sau de care isi da seama multumita mangaierilor mamei, ceasurilor lungi petrecute la alaptat, la infasat, la baie, la toate stimularile placute si neplacute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald, a fost ud sau prea strans infasat etc.

In acelasi timp datorita perceptiilor sale vizuale, olfactive (de miros), auditive, cutanate (de pipait, mangaiat, durere, rece, cald etc), el a capatat cunostinta de cei din jur, va cunoaste si recunoaste fata, vocea, sanii, mainile, bratele si mirosul corpului dumneavoastra; in acelasi timp a dobandit constiinta gurii, mainilor si picioarelor sale. Unele senzatii mai profunde il fac sa perceapa pozitia membrelor sale si, putin cate putin, integrand in fiecare zi mai bine aceste senzatii, va fi capabil sa faca din aceste senzatii o sinteza si sa se cunoasca in ansamblu.

Obiectele din imediata lui apropiere participa la aceasta dobandire a constiintei de ceea ce este el si de ceea ce nu este el; le vede, le pipaie, le apuca, le scapa, le regaseste, tot atatea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasta lenta cuprindere a lumii.

In aceasta evolutie in cunoasterea de sine, dumneavoastra, ca mama, sunteti figura mereu regasita, vocea mereu auzita, elemente permanente care-i permit sa accepte in chip fericit fiecare experienta si sa-i dea astfel adevarata sa valoare. De aceea, mama trebuie sa fie prezenta si sa-i dea cat mai mult din timpul ei.

O etapa noua incepe aproape pe neasteptate, comunicarile si schimburile se fac prin intermediul unui obiect: jucaria. Ii place ca sa-i luati ursuletul (sau jucarioara) sa i-l aratati, sa i-l dati, sa i-l luati din nou. Ii place ca mama sau tata sa izbeasca intr-o cutie de tabla. Astfel in jocul cu copilul, de acum inainte se va folosi un obiect care va servi de intermediar. Ii place cum de la aceasta varsta si pentru multa vreme, sa repetati aceleasi jocuri.

Trebuie sa aveti inca gesturi lente si calme caci sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de miscari prea bruste. Vor mai trece cateva saptamani (intre 8 si 10 luni) pana cand parintii vor reusi sa recunoasca ce jocuri prefera si care sunt jucariile sau culorile care-i plac mai mult.