Dezvoltarea psihomotorie

Motricitatea generala

a)Culcat pe spate. Daca mama aseaza un sugar vioi, satul si sanatos culcat pe spate pe un plan perfect orizontal si dur (de preferat o masa), acesta se intoarce imediat pe o parte sau pe alta. Cei mai multi reusesc cu usurinta sa se intoarca pe burta.
Poate intinde ambele brate, ridicand si capul, spre a semnaliza ca vrea sa fie ridicat; daca este apucat de maini se trage aproape sigur in sus. Nu mai exista un model dominant de flexie sau de extensie.

b)Culcat pe burta, sugarul ridica capul, isi transfera centrul greutatii si indoaie membrele inferioare sub burta cu intentia de a se ridica, dar cade inapoi. In aceasta pozitie se "invarteste" in jurul axului, se misca tot timpul si uneori ca "racul", intinde un brat pentru a apuca un obiect. Intermitent intinde ambele brate si se sprijina pe maini cu articulatia cotului intinsa. Pozitia este simetrica. Bazinul este lipit de planul patului, membrele inferioare sunt in abductie (duse in afara) si usor flecsate (indoite).

c) Pozitia sezand. Ridicat prin tractiune in pozitie sezand, sugarul a devenit mai stabil. Se poate sprijini in faţa. Mai trebuie sprijinit cand sta in sezut? Sugarul a invatat destul de bine sa stea singur, dar prefera sa fie sprijinit de la spate, daca sta treaz mult timp. Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, la inceput in unghi obtuz si apoi cu timpul si in unghi drept, unde are un sprijin suficient pentru spate si brate, putandu-se concentra in intregime asupra jocului.

d)Rotatia, tararea, "mersul" de-a busilea. Am vrea sa precizam ca in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tararea", "de-a busilea", in "patru labe" si "in picioare".

La dezvoltarea generală trebuie urmarite si alte achizitii motorii: "rotatia" sau "intoarcerea" (pe una din partile laterale, pe ambele, de pe burta pe spate, de pe spate pe burta) si "invartirea", care este o rotatie in jurul unui ax, sugarul pivotandu-se pentru aceasta miscare pe unul sau pe ambele membre superioare. Cea mai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozitia in "patru labe" nici in luna a VII-a.

Ei incearca sa se deplaseze prin rotatie, prin tarare sau de-a busilea (de exemplu pentru a ajunge sa apuce un obiect), dar efectul este de cele mai multe ori de deplasare inapoi. Multi parinti se sperie de aceasta deplasare inapoi (de-a-ndaratelea, "ca racul"). Alti sugari nu reusesc decat sa se "invartească" in jurul lor.
Sugarii sunt "fericiti" de aceasta achizitie si o repeta pana la exasperarea si ingrijorarea intregii familii.

Se observa o bună capacitate de extensie. Fie ca este asezat pe spate, fie pe burta (mai ales), sugarul se intinde cu fiecare segment al corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Adesea, in cadrul tentativelor de deplasare, unii sugari reusesc sa se sprijine pe maini (cu bratele intinse) si sa aduca membrele inferioare sub abdomen; este o tentativa de deplasare de la stadiul "de-a busilea" la cel in "patru labe".

e)Ridicarea în picioare sutinut de axile. Daca mama apuca pe sugar de subsuoara si-l ridica în picioare, acesta se sprijina pe varful sau (mai rar) pe talpile ambelor picioare, incearca sa preia eficient greutatea corporala si, din aceasta pozitie, indoaie si intinde succesiv articulatiile membrelor inferioare (genunchi, solduri, glezne).

Sugarul reuseste sa preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Atragem atentia parintilor de a nu lasa fara sprijin pe sugar si nici de a face exercitii pentru a forta perfectionarea acestei capacitati neuromotorii. Sugarul nu va fi pus sa se sprijine singur decat dupa ce incearca  si reuseste singur sa se apuce de plasa patului si sa
se ridice in picioare.

Motricitatea fina. Apucarea. Din orice pozitie, sugarul incearca sa se miste si sa-si echilibreze trunchiul si membrele (fara sa reuseasca decat rareori) pentru a apuca obiecte care sunt asezate in apropierea si la indemana sa. Il tenteaza mai ales obiectele viu colorate.

Apuca obiecte mai mari si mai mici, dar predomina inca apucarea de tip palmar, pe care o face insa cu miscari din ce in ce mai coordonate. intinde mana pentru apucare si in afara razei lui de actiune. Ochii par sa doreasca mai mult decat poate realiza din punct de vedere motor. Mainile sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea fina. Prinderea obiectelor este inca de tip cleste-patent. Dupa ce le apuca, sugarul le priveste. Mainile se unesc pe linia mediana. Se joaca cu mainile si picioarele. Pipaie obiectele si invata sa deosebeasca materiale ori suprafete placute de cele dezagreabile. Reactiile sunt de placere, se insotesc de bucurie, uneori de chiote.

Limbajul. Sugarul pronunta primele silabe izolate ca: da-da, ta-ta, pa-pa, ma-ma, Emite sunete nuantate. Imita, repeta si modifica sunete, "povesteste pe limba lui" multe si cu placere.
Contactul social Privirea incepe sa fie "graitoare". Aceasta are semnificatia stabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Se bucura cand recunoaste persoane; se bucura de imaginea lui din oglinda. Asculta cu atentie si reactionează adecvat la tonul unei voci (prietenoasa sau severa), adica prin bucurie sau disconfort.

La aceasta varsta, unii sugari devin timizi si mai puţtn prietenosi. Nu inseamna neaparat ca le este teama. Aceasta constituie un semn ca sugarul incepe sa sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate si cele straine, reactionand corespunzator.

Zambeste prietenos persoanelor pe care le cunoaste bine. Fata de straini este rezervat. Cand este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire, care i-a facut recent o injectie, plange cu disperare.
Unii sugari par sa nu treaca printr-o astfel de perioada de timiditate, pe cand la alţii ea este izbitoare. Este bine sa se respecte aceste sentimente.

Copilul nu va fi obligat sa se lase luat în brate de straini, daca el arata ca nu ii face placere. Se va constata ca va trece usor peste aceasta timiditate, daca va veni in contact mai des cu persoane straine, de preferat cu un cerc restrans si la intervale scurte.

Timiditatea constituie o etapa in dezvoltarea copilului, reprezentand ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectiva". Daca este respectata si nu i se da proportii neobisnuite, este foarte putin probabil ca sugarul sa devina mai tarziu un anxios.

Auzul.  Se intoarce spre sursa zgomotului. Aude si repeta sunetele proprii. Imita zgomote din afara.

Vederea si miscarile globilor oculari. Coordonarea muschilor globilor oculari si coordonarea mana-ochi sunt bune. Sugarul priveste indelung un obiect si urmareste persoane. Rar se uita crucis; cateodata ii mai "ramane un ochi in urma celuilalt", cand priveste lateral.

In concluzie,in luna a VII-a continua procesul de stabilizare si socializare. O mare parte din sugari stau bine pe sezut, dar mai sunt unii care "se clatina" sau "cad" dupa 1-2 minute, fiind inca nevoie de sprijin. Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, poate fi plasat pe sezut pe un fotoliu, in asa fel ca spatele sa formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept.

Prin progresele motorii, sugarul capata noi capacitati pentru cercetarea mediului inconjurator. Controlul miscarilor si pozitiei capului este bun, se intoarce din ce in ce mai bine, de pe o parte pe alta; unii incep sa se deplaseze de-a busilea. Calitatea receptiilor vizuale, tactile (pipait) si auditive este integrala.