Nevoile nutritionale ale scolarului

Consumul de energie pe kg de greutate corporala si pe zi scade in cursul copilariei. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal si pentru crestere sunt in scadere. Pe de alta parte, consumul total de energie pe 24 de ore creste in cursul copilariei, odata cu inaintarea in varsta.

Grasimile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase functii. Grasimile cu valoare biologica ridicata sunt cele care contin acizi grasi esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) si vitaminele A, D, E si K. Ele sunt usor de digerat.

Printre grasimile cu mare valoare biologica se numara: untul, margarina, uleiurile vegetale si slanina. In alimentatia copilului, aceste grasimi se folosesc preferential pentru gatit sau pentru complexul B, vitamina C.

Ele mai contin si alte principii importante ca: proteine, calciu, fosfor, fier si asa-numitele "fibre" sau substante de lest (celuloza, proteine), necesare pentru peristaltismul intestinal normal.

Mama va avea grija ca in functie de sezon sa ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate, bogate in vitamina C si fibre alimentare.

Astfel:
- primavara: salata, ceapa si usturoi verde, ridichi, spanac, urzici, loboda, cirese si banane;
- vara: morcovi, tomate, ardei gras, mazare verde, fasole pastai, cartofi, capsuni, piersici, coacaze, visine, caise, zmeura, afine, pepeni, castraveti;
- toamna: mere, pere, gutui, prune, cartofi, morcovi, conopida, struguri, telina, varza, gogosari, vinete etc;
- iarna: cartofi, morcovi, mere, pere, banane, sfecla, praz, ceapa, varza, ridichi, lamai, portocale.

Painea alba, aluaturile, prajiturile, zaharul, mierea, marmeladele, bomboanele, inghetata, precum si alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologica mai putin importanta.

Ele contin vitamine putine sau deloc si sunt sarace in fibre si alte substante asociate. Ele vor acoperi numai o mica parte din nevoile de hidrocarbonate.

Vor fi evitate dulciurile si prajiturile de cofetarie intre mese. Ele strica pofta de mancare si predispune la carii dentare.

Indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine, toate dulciurile lipicioase (caramele, nuga, alvita etc), bomboanele, rahatul si "bomboana" data la culcare. Dulciurile si cofeturile pot fi oferite in cantitate mica dupa mesele principale. Stomatologii recomanda dupa consumarea de dulciuri, spalarea riguroasa a dintilor.

Cresterea copilului se face corespunzator numai daca alimentele cuprind in cantitate suficienta saruri minerale si oligoelemente (minerale in cantitate foarte mica). O alimentatie variata si rationala contine aceste elemente si nu este necesara suplimentarea la copilul sanatos.

Sursa principala este sarea de bucatarie. Aceasta este continuta in cantitate suficienta in unele alimente preparate ca painea, mezelurile, telemeaua, cascavalul, produsele de carne sau conservele de peste. Nu este necesar adaosul de sare la mancaruri. De obicei, in bucataria noastra se sareaza excesiv. Este mult mai recomandabil sa se condimenteze si sa se asezoneze mancarurile cu verdeturi variate (patrunjel, marar, cimbru etc).

Continutul in calciu al alimentatiei este determinat in primul rand de consumul de lapte. 1/2 litru de lapte (integral, degresat, iaurt) pe zi, baut simplu sau folosit la gatit acopera cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic si scolar. La cei care primesc prea putin lapte se va da si branza.

Fosforul, Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acopera sigur si nevoile de fosfor.

Este necesar pentru sinteza hemoglobinei. Fara fier se ajunge sigur la anemie. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul, rinichiul), carnea, pestele, galbenusul de ou, preparatele din came, fulgii de ovaz, leguminoasele, spanacul si piersicile. O alimentatie variata asigura cel mai bine prevenirea deficitului de fier si anemia.

Alimentatia complexa, variata contine toate vitaminele in cantitate corespunzatoare, in afara de vitamina D. Nu este bine sa se administreze suplimentar preparate vitaminice, fara recomandarea medicului.

Vitamina A (retinol si caroten) se gaseste in alimente sub doua forme diferite. In alimentele de origine animala se gaseste predominant sub forma de vitamina A direct utilizabila (retinol). Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul, untul, margarina si galbenusul de ou. In cele de origine vegetala se gasesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. Acestia sunt mai valorosi din punct de vedere biologic si se absorb mai putin bine din intestin. Purtatorii de caroten sunt: morcovul, spanacul, fasolea verde, varza cruda, varza de Bruxelles, ardeiul, andivele, salata verde, patrunjelul,caisele, mandarinele si piersicile.

Vitamina Bx (tiamina). Alimentatia bogata in hidrocarbonate si saraca in grasimi solicita mai mult vitamina Bx, decat cea cu grasimi multe. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamina B: carnea de porc, sunca, slanina cu carne, ficatul, rinichii, produsele de cereale (faina integrala, faina intermediara, fulgii de ovaz) si leguminoasele.

Vitamina B2 (riboflavina). Necesarul este acoperit prin lapte, branza de vaci, telemea si mai putin prin carne si paine.

Vitamina C (acidul ascorbic) se gaseste in fructe, zarzavaturi, cartofi. Au un continut bogat in vitamina C: coacazele, capsunile, citricele, ardeiul, varza. Copiii care mananca fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decat cei care primesc vitamina C din cartofi si zarzavaturi, deoarece mentinerea vitaminei C in acestea depinde in mare masura de pastrare si preparare. Ofilirea, spalarea prelungita si fierberea scad simtitor continutul in vitamina C.

Vitamina D (calciferolul). Organismul in crestere are nevoie de vitamina D pentru structura osoasa. O parte din vitamina D este sintetizata in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. Purtatorii principali de vitamina D sunt: untura de peste, heringii, galbenusul, frisca, ficatul, untul si margarina; nici unul dintre acestea nu asigura nevoile copilului. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului.