Care este locul potrivit pentru scris?

Este momentul sa stabiliti care va fi locul de lucru al copilului si sa-l obisnuiti cu o tinuta corecta la masa de scris. Pozitia la masa de scris a stangacilor este ceva mai greu de stabilit decat in cazul celorlalti copii. Insistati ca viitorul scolar sa stea drept, sa nu se aplece deasupra mesei de scris, sa-si tina umerii la acelasi nivel.

Este unanim acceptat faptul ca masa de scris trebuie sa-i vina scolarului pana la mijlocul pieptului. In cazul in care s-a optat pentru un birou mai inalt, avandu-se in vedere faptul ca micul scolar va creste foarte repede, acesta trebuie sa fie prevazut cu un suport pe care copilul sa isi poata sprijini picioarele. Coatele pot sta liber pe birou sau pot depasi marginile acestuia, cum i se pare pustiului mai comod.

In functie de sursa de lumina (naturala ziua si artificiala seara) biroul se asaza in asa fel incat lumina sa cada pe suprafata ei, fara a arunca umbre de la maini. Pentru dreptaci, lumina trebuie sa cada de sus si din stanga, pentru stangaci, din dreapta. Acordati atentie deosebita suportului pentru cartile de scoala – este esential sa va dotati pustiul cu asa ceva pentru a-i proteja ochii. Acest suport va trebui sa-l asezati nu in mijlocul mesei, ci cat mai aproape de ochii copilului. In mijloc trebuie sa stea caietul si nu oricum, ci inclinat intr-un unghi de 45 – 55° spre stanga atat pentru dreptaci, cat si pentru stangaci.

Perceperea timpului, diferita
Timpul este cel mai mare dusman al tuturor elevilor. In timp ce pustilor li se pare ca au stat la masa de scris "o eternitate", parintilor li se pare ca timpul petrecut cu lectiile este prea scurt.  

Dreptate au si unii, si ceilalti. Copilului ii este greu sa stea ore in sir in aceeasi pozitie, aplecat deasupra cartii sau a caietului.  
Timpul dedicat efectuarii exercitiilor de scriere nu trebuie sa depaseasca 5 – 7 minute, caci importante nu sunt viteza si cantitatea literelor scrise, ci corectitudinea si acuratetea cu care au fost facute.

Fireste, dupa cateva momente de odihna, exercitiul poate fi reluat si continuat pana ce va fi executat intr-un mod multumitor. Pentru a nu ajunge la controverse – dvs. doriti continuarea lectiei, iar micul scolar se opune cu inversunare – stabiliti de la bun inceput o anumita perioada  de timp in care vor fi efectuate lectiile. Sigur, sunt frecvente situatiile in care prescolarii si chiar scolarii nu se pot orienta pe cadranul ceasului.

A recurge la ajutorul ceasului desteptator ar insemna ca de fiecare data pustiul sa tresara din cauza sunetului mult asteptat, dar care il surprinde. V-ar putea ajuta sa iesiti din situatie o clepsidra, care il va incanta pe micut si va constitui si un indragit element de decor pe masa lui de lucru.  

Asezati-o in aceeasi linie cu suportul pentru carti: copilul va trage mereu cu ochiul spre clepsidra ce-i masoara "chinul". Cand cumparati diverse rechizite nu uitati ca ele trebuie sa fie in acelasi timp si frumoase, si comode, si practice. Acordati atentie deosebita instrumentului de scris, stiloul nu trebuie sa fie prea greu, nici prea gros, fara capete ascutite si nici dintr-un material prea dur. In ceea ce priveste coloritul, nu exista restrictii. Cu cat este mai "stralucitor", cu atat mai bine! Alta este situatia in ceea ce priveste forma. Atentie si la culoarea minei sau a cernelii. Sigur, le gasiti de cumparat in multe culori, iar copilul e incantat, insa lui oricum ii este greu sa sesizeze conturul literelor. Daca nu este clar delimitat chiar prin culoare, problema va fi si mai dificila.  

Veti fi linistita ca ati facut tot ce depinde de dvs. daca in alegerea instrumentului de scris veti tine seama de toate aceste particularitati de dezvoltare ale copilului.


Sursa: Revista Ioana Copilul meu - nr.9 / 2006