Ratia alimentara

In cursul celui de al II-lea si al III -lea an de viata, copilul devine capabil sa manance si sa digere cea mai mare parte a alimentelor. Alimentatia sa tinde sa se apropie de cea a adultilor. Ratia calorica scade acum la 70-80 calorii/kg corp in 24 ore. Din hrana zilnica trebuie sa faca parte toate principiile alimentare: proteine, hidrocarbonate, grasimi, saruri minerale, vitamine, fibre vegetale.

Este de circa 400-500 ml pe zi; laptele se fierbe in mod obligatoriu, chiar daca se prepara din lapte praf. La copiii care refuza sa primeasca laptele, se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt, lapte batut, branzeturi).

Este bine sa se dea zilnic carne la masa de pranz; in locul acesteia, se poate da peste, un ou, branza proaspata. De altminteri, 50% din proteine trebuie sa fie de origine animala. Oul poate fi fiert tare, moale cu albus, sau batut sub forma de omleta, cu conditia sa fie proaspat. De teama excesului de colesterol (care sta la originea aterosclerozei de mai tarziu), unii nutritionisti recomanda numai 2-3 oua pe saptamana.

Este indicat sa se asocieze zilnic grasimi de origine animala (unt) cu grasimi vegetale (ulei de floarea-soarelui sau ulei de porumb) sau cu margarina.

Hidrocarbonatele (cereale, cartofii etc.) sunt folosite zilnic. Se prefera hidratii de carbon in forma lor naturala (fulgii de ovaz, fulgii de porumb, grisul), produsele de brutarie preparate din cereale complete (ca faina integrala). Se ofera in cantitati reduse dulciurile rafinate (zahar, bomboane, prajituri etc.).

Fructele si zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.

Unii copii mici au inca dificultati de masticatie; la acestia fructele se vor da sub forma de sucuri si pulpa rasa sau terciuita; fructele si zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculita; pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant, biscuiti.

Lichidele se vor da ori de cate ori doreste copilul; in anotimpurile calde se va mari cantitatea de fructe (sucuri, pulpa rasa si diluata cu sucurile, fructe de sezon bine coapte).

Mierea este la mare moda in tara noastra, atribuindu-i-se efecte miraculoase, nu toate fundamentate stiintific. La copiii cu tendinta la constipatie, zaharul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui); de asemenea, mierea se poate da pe tartine de paine cu unt.

Ciocolata se va da cu prudenta, in cantitati mici si numai in prima jumatate a zilei (poate produce agitatie); daca e veche, duce la aparitia de urticarie si/sau tulburari digestive.

Prajiturile de cofetarie, de buna calitate si proaspete, pot fi consumate ca desert (nu între mese!), sau la gustarea de dupa-amiaza. Frisca se altereaza foarte usor si este un mediu de cultura excelent pentru microbi.

Copilul peste varsta de un an poate primi ca desert: fructe, compoturi, dulceata, gemuri, prajituri de casa.

Cafeaua, vinul, tuica, berea, ceaiul rusesc sunt contraindicate. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspectie.

Se pot da bauturi racoritoare, inclusiv ape carbogazoase (apa de masa, sifon).