Durerea in gat, amigdalita si adenopatia

Sunt mase de tesut limfoid, similare ganglionilor limfatici latero-cervicali, inghinali sau cei de la nivelul membrelor superioare care, atunci cand exista o infectie in vecinatate, au rolul de a distruge germenii ce produc boala si a construi rezistenta specifica a organismului.

La copiii normali si sanatosi, amigdalele palatine incep sa se mareasca pana la 7-8 ani, dupa care descresc in volum. In trecut, se credea ca toate amigdalele marite sunt bolnave si trebuie extirpate.

In cazul amigdalitei cronice simple, racelilor frecvente, otitelor, matismului, nu este cazul sa fie extirpate amigdalele. Nici cand sunt hipertrofiate, dar copilul e perfect sanatos (avand putine infectii ale cailor respiratorii superioare) nu mai este indicata. Nu sunt motive sa se recurga la interventia chirurgicala, deoarece pot aparea tulburari de alimentatie, balbaiala sau nervozitate, iar uneori e posibil ca operatia sa agraveze starea generala a copilului si susceptibilitatea sa la infectii. Exista trei cazuri cand se ia in considerare amigdalita: amigdalita cronica criptica purulenta, obstructia severa a cailor respiratorii prin hipertrofie amigdalita neobisnuit de mare si flegmonul amigdalian sau periamigdalian.

Amigdala faringiana a lui Luschka este o masa de tesut limfoid situata pe plafonul rinofaringelui (unde partea posterioara a foselor nazale comunica cu faringele). Cand se hipertrofiaza, poate obtura caile respiratorii, provocand aparitia respiratei pe gura si a sforaitului, impiedicand drenarea secretiilor nazale purulente, avand drept consecinta agravarea guturaiului sau a sinuzitelor. Poate bloca trompa lui  Eustachio favorizind otitele cronice. In trecut, in astfel de situatii se recurgea la extirparea lor chirurgicala. Astazi se recurge mai des la tratamentul cu antibiotice care sa combata infectia.

Exista o entitate patologica numita apneea obstructiva de somn, in care hipertrofia vegetatiilor este atat de mare incat caile respiratorii pot fi obstruate cand copilul doarme. Sforaie mult mai puternic dar ceea ce este mai periculos este faptul ca poate prezenta episoade de apnee. Este o situatie care impune interventia chirurgicala.

Interventia chirurgicala nu duce totdeauna la rezolvarea problemelor. Unii copii prefera din nastere sa respire pe gura. La alti copii, obstructia nazala e datorata inflamatiei tesuturilor din partea anterioara a  nasului (de exemplu in alergii), iar operatia  nu are efectul scontat. Frecventa otitelor nu este redusa deloc (sau e foarte putin influentata) de indepartarea "vegetatiilor".

Vegetatiile adenoide cauzeaza totusi, dar se refac intotdeauna intr-o oarecare masura, acest lucru aratand ca organismul are nevoie de tesut limfoid si se straduieste sa il refaca (nu cum, gresit, considera unii parinti operatia nu a fost bine efectuata sau trebuie facuta din nou).