Dr. Gabriela Rahnea-Nita

Tatal meu a fost internat in acest așa zis "spitalul"Boli Cronice Sfantul Luca pentru doua zile. Au fost doua zile de coșmar pentru el. A fost internat in secția Oncologie - ingrijiri paliative la doamna doctor Rahnea, un medic , dupa parerea mea, lipsit total de empatie si experienta... Vreau sa precizez ca in acest spital intri ca la piața, nu e nicio diferența, nu te intreaba nimeni nimic. Am intrat in spital ducandu-ma glonț spre salonul unde era internat tatal meu și chiar de pe hol aud strigate de ajutor in disperare de la el, in salon neexistand vreun buton de panica. Cand am ajuns la el l-am gasit cu mana plina de sange de la branula și cu sangele care ii curgea din nas și striga "doamna, doamna" și nimic. Doamnele infirmiere și asistente aproape ca sunt inexistente , fugind de responsabilitați. M-am dus alergand in birou la ele sa cer ajutorul și le-am deranjat foarte rau. Probabil așteptau "atenții" . Cand intr-un final au venit dupa lungi insistențe, au dat vina, evident, tot pe tatal meu ca e plin de sange din cauza lui. In cele din urma și-a facut apariția și doamna doctor Rahnea, care e o actrița desavarșita și joaca un teatru nemaipomenit. Nu exista niciun pic de umanitate acolo, evitați acest spital pentru ca este un loc al "ultimului drum" din cauza lipsei de profesionalism si a nepasarii ridicate la cel mai inalt nivel. Nu merita niciun om in lumea asta sa ajunga in acest spital mizerabil și degradat.

Ma numesc Luminita Truta,in urma cu doi ani mama mea a fost diagnosticata cu cancer stadiul 3 si ascita! Nu cred ca exista un oncolog, om, medic care sa fie la nivelul dr Rahnea Gabriela! Mama mea este bine, cu analizele perfecte ca ale unui om care nici nu a avut cancer! Daruire, profesionalism, empatie aceasta este dr RAHNEA GABRIELA! Am avut cazuri in familie (in aceeasi perioada diagnosticate cu mama mea, diagnosticate cu cancer) tratate la spitale "celebre" si astazi sunt moarte! II

MULTUMESC DIN TOT SUFLETUL DR RAHNEA

mda.. desi e recomandata ca fiind medic bun... rareori are vreo reactie la citirea analizelor, nu raspunde la intrebari, nu explica nimic, nu se implica deloc, parca vine in vacanta la spital, zen total si in lumea ei cu panselute.

A ingrijit pacienti, cunostinte ale mele, pe care nimeni nu putea sa ii mai ajute si nu a spus niciodata "nu vreau, nu pot"

In primul rand, doresc sa ma prezint. Ma numesc Elena si sunt Inginer Conceptor CAO (pentru cei care nu cunosc termenul, inginer proiectant), si lucrez in cadrul unei companii din industria automobilelor. Datorita aceste doamne... tatal meu a murit la doar 57 de ani, pentru ca nu au fost capabili cei de acolo sa-i acorde ingrijirile necesare. Avea insuficinta respiratorie, din cauza unei infectii la plamani. Nu le-a pasat... a fost tinut fara sa i se faca niciun fel de analize, niciun control. L-au tinut sedat incontinuu...fara a i se face perfuzii cu tratament, ci doar sedative puternice. L-au tinut ca sa moara! Mamei mele i se interzicea sa stea langa tata. El a ajuns in spital pe picioarele lui, manca, vorbea... si a ajuns sa fie o leguma pe perioada cat a stat internat acolo. O asistenta i-a spus mamei mele... sa refuze orice calmant... pt ca acesta este motivul pentru care starea unt tatalui meu se agraveaza. De ce? Pentru ca acele perfuzii contineau si alte substante ianafara de calmante, care ii faceau rau. Vineri, 7.06.2013... mama i-a dat acestei doamne suma de 500lei... pentru a se asigura ca ii va baga cineva in seama si va avea mai multa grija de tata. Bineinteles... ca acest lucru nu s-a intamplat. Dna Dr. s-a intors luni... si i-a spus mamei... ''''Dar cum? Mai traieste? Ca eu de cand l-am vazut vineri eram sigura ca nu il mai gasesc viu? '''' Cum este posibil asa ceva...???? Iar celelalte asistente ii puneau lumanari aprinse sub pat... E inadmisibil, sa mergi in spital ca sa mori!!! Mama abia duminica seara a fost informata de asistenta ca este ceva in neregula cu calmantele care i se administreaza...luni dimineata nu a mai stat niciun minut in plus.... a plecat cu tatal meu din spital. Acolo nu este un spital de recuperare sau ajutorare a bolnavilor... si acei doctori nu se numesc doctori...ci calai!! Dupa perioada petrecuta in ''''Spitalul Sf. Luca'''', starea tatalui meu s-a agravat. Ajuns acasa am reusit sa il stabilizam cu ajutorul unor perfuzii cu vitamine si l-am hidratat... pentru ca in spital nu a primit absolut niciun fel de ingrijire..nici macar tensiunea nu i s-a luat! Si-a revenit cateva zile, a reusit sa manance, sa vorbeasca cu noi..si chiar sa se ridice din pat. Dar din pacate starea lui era deja prea alterata din spital... inima lui era foarte slabita din cauza sedativelor puternice...ii scadea incontinuu tensiunea... si nu a mai rezistat... a facut stop respirator. Pacat... ca avem un sistem medical la pamant... si niste doctori de care sincer imi este rusine... si imi este rusine ca sunt roman... ca suntem luati la batjocura in propria tara. Exista un Dumnezeu... si este pentru noi toti, daca aici nu avem dreptate, sa fiti convinsi ca acolo sus, fiecare trebuie sa dam socoteala si vom fi judecati pentru faptele noastre. Sper sa puteti trai si de acum inainte cu constiinta la fel de impacata!

o dr foarte buna dragutea si cinstita cemai intrun cuvant f buna ca medic