Sinopryl, comprimate

Informatii prospect Sinopryl, comprimate

Compozitie
Fiecare comprimat contine: lisinopril 10 mg, colorant oxid de fier.

Actiune terapeutica
Farmacologie clinica:
Sinopryl este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (I.E.C.) cu durata lunga de actiune, cu administrare orala, pentru tratamentul hiperpresiunii arteriale (hta) si al insuficientei cardiace congestive (ICC). Din punct de vedere chimic este (s)-1-N-(1-carboxi-3-fenilpropil)-L-lizil-L-prolina di-hidrat. ACE este peptidil-dipeptidaza care catalizeaza conversia angiotensinei I în angiotensina II, substanta vasoconstrictoare, ce stimuleaza secretia aldosteronului de catre cortexul suprarenal. Inhibarea ACE are ca rezultat scaderea nivelului angiotensinei II plasmatice - ceea ce conduce la scaderea activitatii vasopresoare si a secretiei de aldosteron. In timp ce mecanismul prin care Sinopryl scade presiunea sanguina este demonstrat ca fiind în principal bazat pe supresia sistemului renina-angiotensina-aldosteron. Sinopryl actioneaza ca antihipertensiv chiar si la pacienti cu HTA cu nivel scazut al reninei.
Farmacocinetica:
Dupa administrarea orala de Sinopryl peak-ul plasmatic apare în 6-8 ore. Scaderea concentratiilor plasmatice determina o faza terminala prelungita, care nu contribuie la acumularea medicamentului. Aceasta faza terminala reprezinta probabil legaturi saturate cu ACE si nu este proportionala cu doza. Este putin probabil ca lisinopril sa se lege de alte proteine plasmatice. Lisinopril nu este metabolizat si se elimina prin urina. Insuficienta functiei renale scade eliminarea lisinopril-ului (excretat în principal prin rinichi), care devine clinic semnificativa cand viteza filtrarii glomerulare este mai mica de 30 ml/minut. T1/2 de eliminare renala este putin modificat pentru viteze ale filtrarii glomerulare mai mari de 30 ml/minut. In insuficienta renala mai severa, cresc valorile peak-ului plasmatic, timpul necesar atingerii peak-ului plasmatic si timpul necesar atingerii concentratiei de echilibru. absorbtia medie a lisinopril este de aproximativ 25%, calculata pe baza substantei active regasite in urina. absorbtia Sinopryl nu este influentata de prezenta alimentelor in tractul gastrointestinal. Dupa administrarea de doze multiple s-a stabilit ca Sinopryl prezinta un T1/2 de acumulare de 12 ore. Studiile experimentale efectuate pe soareci arata ca Sinopryl traverseaza slab bariera hematoencefalica. Administrarea de doze multiple de lisinopril la soareci nu conduce la acumularea medicamentului nici în tesut. La soarecii femele in perioada de sarcina, tratate cu lisinopril-C (marcat radioactiv) s-au administrat lapte si branzeturi; prin autoradiografie totala s-a determinat prezenta radioactivitatii la nivelul placentei si absenta acesteia la foetus.
Farmacodinamie:
Administrarea de Sinopryl la pacientii cu HTA determina reducerea tensiunii sanguine la valori apropiate atat în clinostatism cat si în ortostatism, fara aparitia tahicardiei de compensatie. Hipotensiunea posturala simptomatica nu se observa de obicei, desi poate aparea si trebuie anticipata la pacienti hipovolemici si/sau deficitari în saruri. La majoritatea pacientilor studiati, actiunea antihipertensiva incepe într-o ora de la administrarea unei singure doze de Sinopryl, valorile cele mai scazute ale presiunii sanguine fiind atinse în 6 ore. Desi la anumiti pacienti efectul antihipertensiv a fost observat în 24 de ore prin administrarea dozelor unice recomandate, scaderea presiunii sanguine poate necesita o terapie de 2 pana la 4 saptamani. Intreruperea brusca a administrarii de Sinopryl nu este asociata cu o crestere rapida sau semnificativa a tensiunii sanguine în comparatie cu nivelele anterioare tratamentului. In studii hemodinamice la pacienti cu HTA esentiala, reducerea tensiunii sanguine a fost asociata cu reducerea rezistentei arteriale periferice, ce poate fi însotita de schimbari mici ale postsarcinii si ale frecventei cardiace. Intr-un alt studiu se mentioneaza ca dupa administrarea de Sinopryl s-a observat o crestere a fluxului renal sanguin, dar cu valori nesemnificative. Datele de la cateva studii referitoare la efectul Sinopryl asupra vitezei filtrarii glomerulare la pacienti cu functie renala normala arata ca daca eventual apar schimbari, acestea nu sunt în limite largi. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva cu terapie digitalica si diuretica, tratamentul cu Sinopryl a fost însotit de reducerea rezistentei periferice a presiunii arteriale. Fractiunea ejectata (expulzata) si fluxul cardiac au crescut fara aparitia unei cresteri a debitului inimii. Tensiunea capilara pulmonara a fost redusa. Au fost ameliorate scaderea tolerantei la efort si severitatea bolii - masurate conform standardelor Asociatiei Cardiologilor din New York. La pacientii în varsta si la alte categorii de pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva, Sinopryl a fost la fel de eficace si de bine tolerat într-un domeniu al dozei zilnice de 5-20 mg.

Indicatii
1. Hipertensiune arteriala esentiala.
2. Insuficienta cardiaca.
Poate fi utilizat singur sau asociat cu alte clase de agenti antihipertensivi.

Doze si mod de administrare
Absorbtia Sinopryl nu este influentata de regimul alimentar. Comprimatele pot fi administrate inainte, in timpul sau dupa masa. Sinopryl trebuie sa fie administrat intr-o singura doza zilnica.
Hipertensiunea arteriala esentiala: domeniul regimului de dozare uzual este de 10-40 mg zilnic, care se administreaza intr-o singura doza. Regimul de dozare trebuie sa fie ajustat in functie de raspunsul terapeutic obtinut. Efectul antihipertensiv poate sa diminueze catre sfarsitul intervalului de dozare indiferent de doza administrata, care de obicei este de 10 mg zilnic. Daca nu poate fi mentinut un control satisfacator al tensiunii sanguine, o crestere a dozei trebuie luata in considerare.
O doza initiala mai mica (2,5-2 mg) este necesara in cazuri de insuficienta renala, la pacientii care nu pot intrerupe terapia cu diuretice, la pacientii hipovolemici si/sau cu deficit de sodiu si la pacientii cu hipertensiune arteriala renovasculara.
Doza maxima administrata in studii controlate pe termen lung a fost de 80 mg pe zi.
Pacienti sub tratament diuretic: la pacientii hipertensivi care sunt corect tratati cu un diuretic, hipotensiunea poate aparea ocazional dupa administrarea dozei initiale de Sinopryl. Cu toate acestea se recomanda precautie, deoarece acesti pacienti pot fi hipoglicemici si/sau cu deficit de sodiu. Se poate intrerupe administrarea diureticului cu 2-3 zile inaintea inceperii tratamentului cu Sinopryl (vezi Precautii). Daca tratamentul cu diuretic nu poate fi intrerupt, se administreaza o doza initiala de Sinopryl de 2,5-5 mg sub supraveghere medicala pentru cel putin doua ore, urmarind stabilizarea tensiunii sanguine pentru cel putin o ora. O doza suplimentara de Sinopryl trebuie administrata in functie de valorile tensiunii sanguine obtinute. Daca este necesar, terapia cu un diuretic poate fi reintrodusa; de ex. hidroclorotiazida 12,5 mg asigura un efect aditiv. Dupa introducerea medicamentului diuretic poate fi posibila reducerea dozei de Sinopryl.
Regimul de dozare in insuficienta renala: regimul de dozare la pacienti cu insuficienta renala trebuie sa se bazeze pe clearance-ul creatininei dupa cum se mentioneaza in tabelul urmator:


- Insuficienta renala Cl creatinina(ml/min) Doza initiala(mg/zi)Slaba 30 - 70 5 - 10Moderata pana la severa 10 - 30 2,5 - 5Pacienti sub hemodializa < 10 2,5*Regimul de dozare poate fi crescut pana la 40 mg pe zi cu supravegherea presiunii arteriale.

Insuficienta cardiaca congestiva: la pacienti nestabilizati corespunzator cu diuretice si/sau digitalice, Sinopryl poate fi introdus intr-o doza initiala de 2,5 mg pe zi. Domeniul eficace al regimului de dozare este 5-20 mg administrat intr-o singura doza zilnica. Trebuie acordata atentie pacientilor prezentand un risc crescut de hipotensiune simptomatica (de ex. pacientii cu sau fara deficit de sodiu, hipovolemici sau tratati cu doze mari de diuretice) inaintea inceperii tratamentului cu Sinopryl. Efectul regimului de dozare initial al Sinopryl asupra presiunii arteriale trebuie monitorizat cu atentie. Regimul de dozare trebuie sa fie ajustat in functie de valorile tensiunii sanguine obtinute.

Contraindicatii
Sinopryl este contraindicat la pacenti hipersensibili la acest produs si la pacienti cu antecedente de angioedem la un tratament efectuat anterior cu un inhibitor al enzimei de conversie si la femei in perioada de sarcina si de lactatie.

Masuri de precautie
Hipotensiune:
Hipotensiunea excesiva a fost rareori observata la pacientii cu hipertensiune arteriala necomplicata (Hipotensiune: 1,2% sincopa: 0,1%), dar poate ca o consecinta posibila a utilizarii de Sinopryl la persoane cu pierderi de sodiu cum ar fi cei tratati cu diuretice active sau la pacientii dializati. A fost observata hipotensiune excesiva la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva, asociata sau nu cu insuficienta renala. Datorita scaderii potentiale a tensiunii sanguine la acesti pacienti, tratamentul trebuie inceput sub o foarte atenta supraveghere medicala. Astfel de pacienti trebuie urmariti foarte atent ori de cate ori doza de Sinopryl si/sau de diuretice este crescuta.
Contraindicatii similare se au in vedere la pacientii cu cardiopatie ischemica sau tulburari cerebrovasculare la care o scadere excesiva a presiunii arteriale poate conduce la un infarct miocardic sau accident cerebrovascular.
In caz de hipotensiune, pacientul trebuie asezat in clinostatism si daca este necesar se administreaza solutie perfuzabila de NaCl 0,9%. Simultan cu cresterea presiunii arteriale dupa expansiunea volemica, un raspuns hipotensiv trecator nu reprezinta o contraindicatie la dozele suplimentare care se administreaza uzual fara dificultate.
La anumiti pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva, cu presiune arteriala normala sau scazuta, in urma tratamentului cu Sinopryl poate aparea o scadere suplimentara a presiunii arteriale. Acest efect este previzibil si nu reprezinta un motiv de intrerupere a tratamentului. Daca hipotensiunea devine cronica, o reducere a dozei sau intreruperea administrarii de Sinopryl poate fi necesara.
Insuficienta a functiei renale:
La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva (ICC), hipotensiunea care apare dupa inceperea tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie poate conduce la o accentuare a insuficientei functiei renale. In astfel de situatii pot aparea: stenoza arteriala renala acuta, cresterea azotului ureic sanguin si a creatininei serice. Hipotensiunea este mult mai probabil sa apara la pacienti cu insuficienta renala anterioara tratamentului. La anumiti pacienti hipertensivi fara tulburari vasculare renale preexistente pot aparea de obicei deficiente renale trecatoare si minore, in special cand Sinopryl este administrat concomitent cu un diuretic. Poate fi necesara reducerea regimului de dozare si/sau intreruperea administrarii diureticului si/sau Sinopryl.
Hipersensibilitate / edem angioneurotic:
Angioedeme ale fetei, membrelor, limbii, buzelor, glotei si/sau laringelui au fost rareori raportate la pacienti tratati cu I.E.C., inclusiv Sinopryl. in astfel de cazuri, tratamentul cu Sinopryl trebuie intrerupt, iar pacientul atent supravegheat pana la disparitia edemelor. In cazuri de edeme la nivelul fetei si buzelor nu este necesar un tratament, dar antihistaminicele s-au dovedit utile in ameliorarea simptomelor. Angioedemele asociate cu edem al laringelui si/sau soc pot fi fatale. In cazuri de edeme ale limbii, glotei sau laringelui cu o posibila obstructie a cailor respiratorii, se administreaza rapid subcutanat solutie adrenalina 1/1000 (0,3-0,5 ml) si se incepe un tratament adecvat.
Chirurgie si Anestezie:
La pacientii operati in regiunea superioara sau anesteziati cu agenti care induc hipotensiune, Sinopryl blocheaza formarea angiotensinei II si secundar, elaborarea compensatorie de renina. Daca apare hipotensiune corespunzator acestui mecanism, aceasta se corecteaza prin expansiune volemica.
Potasiul seric:
Desi in studiile clinice potasiul seric ramane de obicei in limite normale, poate aparea si hiperkaliemie (potasiul seric > 5,7 mEq/l) la aproximativ 2,2% din pacientii cu hipertensiune arteriala si 4% din pacientii cu ICC. hiperkaliemia a fost o cauza de intrerupere a tratamentului la aproximativ 0,1% din pacientii cu hipertensiune arteriala. factorii de risc pentru dezvoltarea hiperkaliemiei includ: insuficienta renala, diabet zaharat si utilizarea concomitenta de diuretice care economisesc potasiu (spironolactona, triamteren si amilorid) si aport suplimentar de potasiu. Aportul suplimentar de potasiu si diureticele care economisesc potasiu pot conduce la o crestere semnificativa a potasiului seric in special la pacientii cu insuficienta renala. Utilizarea concomitenta de Sinopryl si unul din medicamentele mentionate mai sus trebuie facuta cu precautie si cu monitorizarea frecventa a potasiului seric.
Ca si la alti I.E.C. au fost raportate agranulocitoza si alte tulburari cu substrat hematologic, cel mai frecvent la pacientii cu insuficienta renala, asociata de obicei cu colagenoza. Datele din literatura actuala nu demonstreaza ca administrarea de Sinopryl nu implica acelasi risc. Trebuie avuta in vedere monitorizarea periodica a numarului de leucocite la pacientii cu tulburari vasculare colagenice si tulburari renale.
Utilizarea la persoane in varsta: in studiile clinice nu au fost observate variatii legate de varsta in ceea ce priveste eficacitatea si profilul de siguranta al medicamentului.
Cu toate acestea, la persoanele in varsta unde este prezenta si o reducere a functiei renale, se respecta indicatiile de la "Regimul de dozare in insuficienta renala" pentru a determina doza initiala de Sinopryl. Dupa aceea, regimul de dozare se aplica in functie de raspunsul terapeutic obtinut.
Utilizare in pediatrie: nu a fost stabilita eficacitatea si siguranta Sinopryl la copii.

Reactii adverse
Sinopryl s-a demonstrat a fi in general bine tolerat in studiile clinice controlate cuprinzand 2003 pacienti si voluntari sanatosi. In majoritatea cazurilor, efectele nedorite au fost slabe si trecatoare. In studiile efectuate cu Sinopryl principalele efecte nedorite raportate au fost: vertij (6,3%), cefalee (5,3%), oboseala (3,3%), diaree (3,2%), simptome respiratorii superioare (3%), tuse (2,9%) aparute mai frecvent comparativ cu cei tratati "placebo".
In studiile clinice controlate, reactiile adverse clinice apar la 0,3-1% din pacientii tratati cu Sinopryl ca monoterapie; mai rar apar efecte nedorite la urmatoarele sisteme:
- Organismul ca intreg: disconfort la nivelul pieptului, febra.
- Cardiovascular: angina pectorala, hipotensiune ortostatica.
-Digestiv: dureri abdominale, anorexie, constipatie.
- Metabolism: guta.
- Scheletomuscular: dureri de oase, dureri de sold.
- Sistem nervos/Psihiatric: depresie, somnolenta, insomnie.
- Sistem respirator: bronsita, sinuzita, dureri ale faringelui.
- Urogenital: oligurie, azotemie progresiva, insuficienta renala acuta, infectii ale tractului urinar.
- Altele: tulburari de vedere, prurit, vasculita.
- Hipersensibilitate / edem angioneurotic: edeme angioneurotice ale fetei, membrelor, buzelor, limbii, glotei si/sau laringelui (0,1%). 
Parametri clinici si de laborator:
Au fost observate cresteri minore ale azotului ureic sanguin si a creatininei serice, reversibile pana la intreruperea tratamentului, la aproximativ 2% din pacientii cu hipertensiune arteriala esentiala tratati numai cu Sinopryl. Cresterile au fost mai frecvente la pacientii care primesc concomitent diuretice si la pacientii cu stenoza arteriala renala.
Cresteri minore reversibile ale azotului ureic sanguin si creatininei serice au fost observate la aproximativ 9,1% din pacientii cu ICC si cu terapie diuretica asociata. Variatiile au fost corectate la scaderea regimului de dozare al diureticului. 2% din pacienti au intrerupt tratamentul datorita cresterilor azotului ureic sanguin (0,6%), creatininei (0,5%) si potasiului seric (0,4%). In cazul unor efecte neasteptate, consultati medicul.