Siringomielia reprezinta dezvoltarea unui chist umplut cu lichid, localizat in maduva spinarii. De-a lungul timpului, chistul poate creste in dimensiuni, afectand maduva spinarii si provocand durere, disconfort si rigiditate, printre alte simptome.
Siringomielia are mai multe cauze posibile, desi in marea majoritate a cazurilor acestea sunt asociate cu malformatii specifice sindromului Arnold-Chiari, o afectiune in care tesutul cerebral se bombeaza si patrunde in canalul spinal.
Alte cauze ale siringomieliei includ tumori ale coloanei vertebrale, leziuni ale coloanei vertebrale si prejudicii cauzate de inflamatia existenta in zona coloanei vertebrale.
Daca siringomielia nu cauzeaza probleme, monitorizarea starii de sanatate poate fi suficienta, insa daca simptomele sunt deranjate, poate fi necesara interventia chirurgicala.
Simptomele siringomieliei apar de obicei de-a lungul timpului. Daca siringomielia este cauzata de o malformatie chiari, manifestarile pot debuta inca din adolescenta sau in maturitatea timpurie.
In unele cazuri, un traumatism minor, tuse sau incordare pot declansa simptome de siringomielie, desi nici una dintre acestea nu sunt cauze specifice ale bolii. Urmatoarele semne si simptome timpurii ale siringomieliei pot afecta partea din spate a gatului, umerii, bratele si mainile:
- slabiciune si atrofie musculara
- pierderea reflexelor
- diminuarea sensibilitatii la durere si modificari de temperatura.
Alte semne si simptome de siringomielie pot include:
- rigiditate a spatelui, umerilor, bratelor si picioarelor
- durere la nivelul gatului, bratelor si spatelui
- probleme ale functiei intestinului si vezicii urinare
- slabiciune musculara si spasme la nivelul picioarelor
- dureri sau amorteli faciale
- curbarea coloanei vertebrale (scolioza).
Orice persoana care manifesta semnele sau simptomele asociate cu siringomielia trebuie sa consulte medicul. Deoarece multe dintre manifestarile acestei conditii pot fi asociate si cu alte tulburari, pentru un diagnostic precis va fi necesara o evaluare medicala amanuntita.
Oricine a experimentat un prejudiciu sau leziuni la nivelul coloanei vertebrale trebuie sa urmareasca cu atentie posibila manifestare a semnelor si simptomelor specifice siringomieliei. Este important sa se anunte medicul ca au avut loc traumatisme ale coloanei vertebrale.
Desi nu se stie exact cum si de ce, atunci cand se dezvolta siringomielia, maduva spinarii va colecta lichid cefalorahidian (fluid care inconjoara si protejeaza creierul si maduva spinarii) si se va forma un chist.
Urmatoarele conditii si boli pot determina aparitia siringomegaliei:
- malformatia chiari - afectiune in care tesutul cerebral se bombeaza si patrunde in canalul spinal
- meningita - o inflamatie a membranelor care inconjoara creierul si maduva spinarii
- tumora a maduvei spinarii - care ar putea interfera cu circulatia normala a lichidului cefalorahidian
- un sindrom care afecteaza coloana vertebrala si in cadrul caruia tesutul atasat la maduva spinarii limiteaza miscarile acesteia
- traumatisme ale coloanei vertebrale - care pot provoca simptome luni sau chiar ani de la prejudiciul initial
- tesut cicatrizat al coloanei vertebrale - care s-ar putea forma dupa o interventie chirurgicala.
Simptomele debuteaza la varste cuprinse intre 25-40 de ani si se pot agrava atunci cand bolnavul face orice activitate care ar putea determina fluctuatia lichidului cefalorahidian. La unii pacienti, pot trece insa, perioade lungi fara a avea manifestari.
Interventia chirurgicala poate imbunatati sau stabiliza simptomele pentru majoritatea pacientilor. Intarzierea tratamentului poate duce la leziuni ireversibile ale coloanei vertebrale.
La unele persoane siringomielia poate fi o boala progresiva care va avea complicatii grave, in timp ce la altele nu vor exista simptome si nu va fi necesar nici un tratament. Printre complicatiile conditiei s-ar putea numara:
- scolioza
- sindromul horner (nervii care pornesc de la creier catre ochi si fata - fibre nervoase simpatetice - sunt deteriorati, fapt ce duce la diminuarea transpiratiei, caderea pleoapei si diminuarea pupilei din partea afectata a fetei)
- dureri cronice - leziunile maduvei spinarii pot provoca dureri severe si cronice
- dificultati motorii - slabiciunea si rigiditatea muschilor picioarelor pot afecta mersul.
Intr-o prima etapa se va consulta medicul de familie, apoi poate fi necesara interventia medicului neurolog. Iata cateva informatii care pot fi utile pentru ca intalnirea cu medicul sa decurga cat mai bine.
Pacientul trebuie sa se informeze daca exista masuri sau restrictii pe care trebuie sa le adopte inainte de consultatie, cum ar fi cele legate de dieta. Va nota orice fel de simptom cu care se va confrunta, inclusiv cele care ar parea sa nu aiba nici o legatura cu motivul consultatiei.
Se vor nota toate informatiil personale, inclusiv sursele majore de stres, modificarile recente din viata persoanala, antecedentele familiale de siringomielie si orice tip de interventii chirurgicale sau leziuni suferite.
Se va face o lista cu toate medicamentele, suplimentele sau vitaminele utilizate. Bolnavul va prezenta medicului orice fel de analize medicale, scanari RMN sau CT care ar putea avea legatura cu problema actuala.
Este recomandat ca pacientul sa fie insotit de un membru al familiei sau prieten, intrucat poate fi dificil ca o singura persoana sa absoarba toate informatiile furnizate de medic in timpul consultatiei.
Pentru a stabili diagnosticul siringomieliei medicul va solicita pacientului sa-i expuna istoricul medical si ii va face un examen fizic complet. Daca medicul suspecteaza prezenta siringomieliei, va fi necesar sa se realizeze un RMN al coloanei vertebrale si maduvei spinarii - instrumentul cel mai sigur pentru diagnosticarea conditiei.
Cu ajutorul campurilor magnetice si al undelor radio se vor obtine imagini de inalta rezolutie ale coloanei vertebrale si maduvei spinarii. Pe parcursul testarii poate fi necesara injectarea unei substante de contrast.
Dupa o perioada de timp poate fi necesara realizarea altui RMN pentru a se monitoriza evolutia conditiei. In unele cazuri, siringomielia poate fi descoperita intamplator atunci cand se face o radiografie a coloanei vertebrale (RMN sau CT) din alte motive.