Crampele menstruale sunt dureri in zona burtii si cea pelvina, experimentate de femei in perioada menstruala. Crampele menstruale nu se refera la disconfortul resimtit in timpul sindromului premenstrual. Multe dintre femei sufera atat de sindrom premenstrual cat si de crampe menstruale. Crampele menstruale pot varia de la usoare pana la severe.
Crampele menstruale usoare sunt fin resimtite si sunt de scurta durata, iar uneori sunt percepute ca o senzatie de greutate in abdomen. Crampele menstruale severe pot fi atat de dureroase incat acestea pot sa interfereze cu activitatea normala a unei femei, timp de mai multe zile.
Crampele menstruale se estimeaza ca ar afecta aproximativ 50% dintre femei, iar dintre acestea 15% acuza simptome destul de grave. Sondajele printre adolescente arata ca peste 90% dintre acestea manifesta crampe menstruale.
Termenul medical folosit pentru crampele menstruale este dismenoree. Exista doua tipuri de dismenoree: primara si secundara. In dismenoreea primara nu este implicata nici o problema sau afectiune ginecologica ce ar putea determina durerea.
Crampele menstruale debuteaza in termen de 6 luni-1 an de la menarha (prima menstruatie). Crampele menstruale, de obicei nu sunt prezente pana cand nu apar ciclurile ovulatorii menstruale si sangerarile menstruale reale.
Prin urmare o adolescenta nu poate experimenta dismenoree decat dupa ce va trece o perioada de cel putin cateva luni de la debutul menstruatiei.
Dismenoreea secundara este provocata de unele conditii anormale ce contribuie la durerile menstruale.
In timpul perioadelor menstruale, uterul se contracta pentru a expulza mucoasa care il acopera. Substante asemanatoare hormonilor, numite prostaglandine sunt cele care determina durerea, inflamatia si declanseaza contractiile uterine musculare.
Cu cat nivelurile de prostaglandine sunt mai ridicate, cu atat crampele menstruale sunt mai severe. Multi experti considera ca aceste contractii severe contracta vasele de sange care alimenteaza uterul. Durerea rezultata poate fi comparata cu angina care se declanseaza atunci cand arterele coronare blocate sunt deprivate de hrana si oxigen.
Crampele menstruale pot fi cauzate de:
- endometrioza - in aceasta conditie dureroasa, tesutul care captuseste uterul creste in exteriorul acestuia, cel mai frecvent la nivelul trompelor uterine, ovarelor sau chiar acopera pelvisul.
- fibrom uterin - aceste excrescente necanceroase localizate in peretele uterin pot cauza uneori durerea.
- adenomioza - in cazul acestei conditii, tesutul care acopera uterul incepe sa creasca in peretii musculari ai uterului.
- boala inflamatorie pelvina - aceasta infectie a organelor reproductive feminine este de obicei, cauzata de bacterii cu transmitere sexuala.
- stenoza de col uterin - la unele femei, deschiderea colului uterin poate fi atat de mica incat impiedica circulatia fluxului menstrual, provocand o presiune dureroasa, in crestere, la nivelul uteriului.
Crampele menstruale sunt cauzate de contractii uterine care apar ca raspuns la eliberarea de prostaglandine si a altor substante chimice.
Crampele sunt cu atat mai dureroase atunci cand cheaguri de sange sau bucati de tesut din mucoasa uterina strabat colul uterin, mai ales in cazul in care canalul cervical este ingust. Diferenta dintre crampele menstruale dureroase si cele care sunt mai putin dureroase depinde de nivelurile de prostaglandine ale unei femei.
Femeile care au crampe menstruale au valori ridicate ale prostaglandinelor la nivelul endomentrului (mucoasei uterine), comparativ cu cele care nu experimenteaza crampe menstruale.
Crampele menstruale sunt similare cu cele intalnite la femeile insarcinate atunci cand li se administreaza prostaglandine, sub forma medicamentoasa, pentru a li se induce travaliul.
Printre factorii de risc asociati cu dismenoreea se enumera:
- varsta mai mica de 20 de ani
- debutul precoce al pubertatii
- sangerari abundente in timpul perioadelor menstruale
- sangerari menstruale neregulate
- absenta unei sarcini
- antecendente familiale de dismenoree
- fumat.
In primul rand, pacientei i se va cere sa descrie simptomele si ciclurile menstruale. Medicul va efectua un examen pelvin. In timpul acestui examen, va introduce un specul (instrument care permite clinicianului sa vizualizeze interiorul vaginului) si va examina vaginul si colul uterin.
De asemenea, poate fi necesar sa recolteze secretie vaginala pentru analiza. Medicul va examina apoi manual, ovarele si uterul pentru a depista orice anomalie. In cazul in care crampele sunt dureroase, pot fi necesare investigatii suplimentare. Daca va fi depistata o problema medicala, medicul va recomanda tratament specific.
Femeile care folosesc tampoane interne si dezvolta urmatoarele simptome trebuie sa solicite ajutor medical de urgenta:
- febra peste 38.5 grade celsius
- varsaturi
- diaree
- ameteli, lesin sau senzatie de lesin
- eruptie care arata ca o arsura solara.
Aceste manifestari sunt specifice sindromului de soc toxic, care poate pune in pericol viata unei persoane.
- Berea este considerata un relaxant muscular si amelioreaza imediat durerea.
- Ceaiul de menta are acelasi rol, fiind un relaxant muscular bland, care diminueaza crampele menstruale.
- Ceaiul de ghimbir contribuie la reducerea rapida a crampelor menstruale.
- Radacina de valeriana este o optiune buna pentru calmarea durerii, chiar daca este utilizata in mod special pentru tratarea insomniilor.
- Uleiul de luminita de seara este un alt remediu potrivit pentru reducerea incidentei crampelor menstruale. Acesta contine cantitati mari de GLA un acid gras esential care scade intensitatea crampelor menstruale.
Remediile pentru crampele menstruale vor fi administrate in functie de intensitatea crampelor menstruale. Crampele menstruale obisnuite pot fi tratate cu medicamente pentru durere.
Adesea, aplicarea de comprese umede in zona dureroasa ajuta la remedierea crampelor menstruale. Daca durerea nu este extrema, atunci aceasta poate fi o metoda utila, insa daca afectiunea este severa, atunci este mai bine sa se solicite sfatul medicului privind metodele de tratament.