Dermatita alergica de contact este un tip de alergie care rezulta din contactul cutanat cu un alergen specific la care o persoana a dezvoltat o sensibilitate specifica. Aceasta reactie alergica provoaca inflamatia pielii manifestata prin diverse grade de eritem, vezicule si edem.
Termenul de dermatita de contact uneori este utilizat incorect ca sinonim pentru dermatita alergica de contact. Dermatita de contact este o inflamatie a pielii indusa de substante chimice care afecteaza in mod direct pielea si de sensibilitatea specifica la un alergen, in cazul dermatitei alergice de contact.
Importanta substantelor care cauzeaza dermatita alergica de contact variaza in functie de prevalenta acestor substante in mediul inconjurator. De exemplu, compusii de mercur pot sta la baza declansarii dermatitei alergice de contact dar acestia fac rareori parte din compozitia medicatiei topice si ca atare, sunt rareori cauza acestui tip de dermatita.
Istoricul medical detaliat atat inainte cat si dupa analiza unor probe de tesut recoltate din zona afectata este cruciala in evaluarea persoanelor cu dermatita alergica de contact. Inainte de analiza mostrelor de tesut se vor identifica posibilele cauze de dermatita alergica de contact precum si materialele la care ar putea fi alergice persoanele suspectate.
Tratamentul definitiv pentru dermatita alergica de contact consta in identificarea si inlaturarea oricaror potentiali agenti cauzatori. In caz contrar, bolnavul are risc crescut de dermatita cronica sau recurenta.
Exista doua tipuri de dermatita de contact alergica si iritanta. Ca toate reactiile alergice, dermatita de contact alergica rezulta ca urmare a unor reactii ale sistemului imunitar. Sistemul imunitar reactioneaza in mod exagerat la substanta straina, de obicei, un animal sau o proteina vegetala.
Sistemul imunitar va produce anticorpi impotriva acestui alergen. Aceasta reactie exagerata este adesea numita reactie de hipersensbilitate. Anticorpii numiti imunoglobuline E sau IgE se ataseaza la celule speciale numite celule catarg. Atunci cand vin in contact cu un alergen, anticorpii contribuie la eliberarea de substante chimice si hormoni numiti mediatori.
Histamina, este un exemplu de astfel de mediator. Efectele mediatorilor provoaca simptome de reactie alergica, in acest caz o eruptie insotita de mancarime. In dermatita alergica de contact, se manifesta o reactie cutanata ca urmare a atingerii pielii de un alergen. Spre deosebire de cele mai multe reactii alergice, declansarea alergiei are loc mai degraba extern decat intern.
Expunerea initiala nu produce o eruptie cutanata. Cu toate acestea, pielea este sensiblizata, astfel incat aceasta va reactiona si la expunerea urmatoare la agent. Cu cat substanta ramane pe piele mai mult timp, cu atat reactia este mai severa.
Multe produse chimice, inclusiv produsele de uz casnic sau cele de curatenie industriala si solventii pot provoca aceasta conditie. Persoanele care au si alte afectiuni ale pielii cum ar fi eczemele, sunt mult mai susceptibile de a dezvolta dermatita de contact.
Este dificil de diferentiat dermatita alergica de contact de dermatita iritanta de contact. Manifestarea dermatitei alergice de contact este de obicei limitata la zona in care alergenul a atins pielea, in timp ce dermatita iritanta de contact se poate extinde pe o suprafata mai mare de piele.
Eruptia rosie este o reactie obisnuita. Se pare ca dermatita iritanta de contact apare imediat, iar in cazul dermatitei alergice de contact eruptiile cutanate nu apar mai devreme de una-doua zile de la expunere. Pe piele este posibil sa apara o eruptie numita urticarie, care respecta un model de manifestare specific al agentului patogen.
Pot sa apara mancarimi si arsuri la nivelul pielii in cazul dermatitei alergice de contact. Simptomul predominant al dermatitei iritante de contact este durerea. Acest tip de dermatita afecteaza de multe ori mainile, care au fost expuse perioade indelungate de timp in substante care contin iritanti. O data ce debuteaza manifestarile, poate dura cateva saptamani pana acestea vor disparea complet.
Daca eruptiile cutanate nu se amelioreaza sau continua sa se amplifice dupa cateva zile de autoingrijire, se va apela la medic. In cazul in care mancarimea este severa si nu poate fi contactat medicul in ziua in care aceasta apare, se va merge la camera de urgenta a unui spital.
Specialistii dermatologi pot stabili diagnosticul dermatitei de contact in urma observarii simptomelor si a examenului fizic. Analizele de sange si radiografiile nu sunt relevante.
Tratament la domiciliu
- Se va evita atingerea factorilor declansatori ai dermatitei de contact (alergenilor)
- Se vor spala tegumentele cu apa rece si sapun si se vor elimina sau inactiva substantele care ar putea declansa dermatita de contact, imediat dupa expunerea la alergeni
- In cazul in care se dezvolta vezicule, se vor aplica local comprese reci si umede timp de 30 de minute
- Lotiunile calmante, baile reci cu fulgi de ovaz pot ameliora senzatia de mancarime
- Antihistaminicele orale pot contribui la ameliorarea mancarimilor
- Nu se vor aplica lotiuni antihistaminice la nivelul pielii, intrucat exista posibilitatea sa apara o dermatita alergica de contact de la lotiune
- Pentru cazurile usoare se vor unge in strat subtire, suprafete mici de piele, pentru diminuarea simptomelor
Tratament medical. Tratamentul dermatitei, consta in administrarea de medicamente atat pentru ameliorarea cat si pentru disparitia simptomelor.
Tratament medicamentos
Pentru tratarea dermatitei alergice de contact se utilizeaza:
- corticosteroizii - medicamentele care contin corticosteroizi actioneaza similar cu hidrocortizonul si combat inflamatia localizata in anumite zone. Acestea pot fi aplicate pe piele sub forma de crema sau unguent. Daca reactia se manifesta pe o portiune relativ mare de piele sau daca este severa, pot fi recomandate si corticosteroizi sub forma de pastile sau injectii.
- antihistaminicele - sunt prescrise pentru a fi administrate in cazul in care alte tipuri de tratamente eliberate fara prescriptie medicala nu sunt eficiente.