Anatomia inimii - Conductia si ciclul cardiac

Generalitati

Conductia cardiaca reprezinta modul in care inima conduce impulsurile electrice. Celulele muschiului cardic se contracta spontan si sunt coordonate de tesutul nodal, in special de nodulul sinoatrial.

Exista si alti factori care influenteaza ritmul cardiac. Acesti factori sunt hormonali, temperatura corpului si exercitiul fizic.

Conductia cardiaca

Conductia cardiaca reprezinta conducerea impulsului electric prin inima care imprima acesteia ritmul batailor. Celulele muschiului cardiac se contracta spontan. Aceste contractii sunt coordonate de nodulul sinoatrial, care reprezinta formatiunea ce imprina ritmul de contractie al inimii (peacemaker).

Nodulul sinoatrial este format din tesut nodal care prezinta atat caracteristici ale tesutului muscular cat si ale celui nervos. Nodulul sinoatrial este localizat in partea superioara a peretelui atriului drept. Cand nodulul sinoatrial se contracta genereaza impulsuri nervoase care se transmit de-a lungul peretelui cardiac determinand contractia atriilor.

Alta sectiune de tesut nodal se gaseste in partea dreapta a septului interatrial, langa baza atriului drept. Se numeste nodul atrio-ventricular. Cand impulsurile electrice ajung la nodulul atrio-ventricular ele sunt intarziate pentru aproximativ o zecime de secunda. Aceasta intarziere permite contractia atriilor si golirea continutului acestora.

Impulsurile sunt trimise apoi mai jos spre fasciculul atrio-ventricular. Acest fascicul de fibre se imparte in doua ramuri iar impulsurile sunt conduse spre centrul inimii, spre ventriculele drept si stang.

La baza inimii fasciculele atrio-ventriculare se divid si mai mult in fibrele Purkinje. Cand impulsul ajunge la aceste fibre ele determina contractia fibrelor muculare de la nivelul ventriculelor.

Fasciculul atrio-ventricular si nodulul atrio-ventricular

Fasciculul atrio-ventricular este un manunchi de fibre localizate in septul inimii.
Functii - conduce impulsurile cardice de-a lungul septului pana la ventricule prin fibrele Purkinje.

Nodulul atrio-ventricular

Nodulul atrio-ventricular este o sectiune a tesutului nodal in partea dreapta a septului interatrial, langa baza atriului drept.
Functii - intarzie impulsurile cardice venite de la nodului sinoatrial pentru a permite contractia atriilor si golirea continutului acestora. Distribuie impulsurile cardice spre fasciculul atrio-ventricular.

Fibrele Purkinje si nodulul sinoatrial

Fibrele Purkinje sunt ramuri provenite de la fasciculul atrio-ventricular
Functii - distribuie impulsul cardiac catre celulele ventriculare determinand contractia acestora.

Nodulul sinoatrial

Nodulul sinoatrial este o portiune a tesutului nodal localizat in portiunea superioara a peretelui atriului drept.
Functii - stabileste ritmul de contractie al inimii se contracta spontan si genereaza impulsuri nervoase care sunt conduse apoi de-a lungul inimii determinand contractia atriilor.

Ciclul cardiac

Ciclul cardiac este o secventa de evenimente care apare cand inima bate. Exista doua faze ale acestui ciclu:
- Diastola – ventriculele sunt relaxate
- Sistola – ventriculele se contracta

In timpul diastolei atriile si ventriculele sunt relaxate iar valvele atrioventriculare sunt deschise. Sangele fara oxigen provenit din venele cave superioara si inferioara partunde in atriul drept. Valvele atrioventriculare deschise permit sangelui sa circule pana la ventricule.

Nodulul sinoatrial se contracta determinad contractia atriilor. Atriul drept isi goleste continutul in ventriculul drept. Valvele tricuspide impiedica reintoarcerea sangelui in atriul drept. In timpul sistolei ventriculul drept primeste impulsuri de la fibrele Purkinje si se contracta.

Valvele atrio-ventriculare se inchid, iar cele semilunare se deschid. Sangele fara oxigen este pompat in artera pulmonara. Valvele arterei pulmonare previn reintoarcerea sangelui in ventriculul drept. Artera pulmonara transporta sangele spre plamani. Aici sangele se incarca cu oxigen si se intoarce la atriul stang al inimii prin venele pulmonare.

In urmatoarea perioada diastolica, valvele semilunare se inchid, iar cele atrio-ventriculare se deschid. Ventriculul stang primeste impulsuri de la fibrele Purkinje si se contracta. Sangele oxigenat este pompat in aorta. Valvele aortice previn refularea sangelui in ventriculul stang.

Aorta se va imparti in mai multe artere pentru a transporta oxigen in toate regiunile corpului. Sangele descarcat de oxigen se intoarce la inima prin venele cave.

Faza diastolica

Ciclul cardiac este o alternanta de evenimente care apar atunci cand inima bate. Exista doua faze ale acestui ciclu:
- diastola in care ventriculele sunt relaxate
- sistola in care ventriculele se contracta.

Diastola timpurie
- Ventriculele se relaxeaza
- Valvele semilunare se inchid
- Valvele atrioventriculare se deschid
- Ventriculele se umplu cu sange

Diastola mijlocie
- Atriile si ventriculele sunt relaxate
- Valvele semilunare sunt inchise
- Valvele atrioventriculare se deschid
- Ventriculele continua sa se umple cu sange

Diastola tarzie
- Nodulul sinuatrial se contracta
- Atriile se contracta
- Ventriculele se umplu cu si mai mult sange
- Contractia ajunge la nodulul atrio-ventricular

Faza sistolica

Ciclul cardiac este o alternanta de evenimente care apar atunci cand inima bate. Exista doua faze ale acestui ciclu:
- diastola in care ventriculele sunt relaxate
- sistola in care ventriculele se contracta.

Sistola
- Contractia trece de la nodulul atrioventricular spre fibrele Purkinje si celulele ventriculare
- Ventriculele se contracta
- Valvele atrioventriculare se inchid
- Valvele semilunare se deschid
- Sangele este pompat de ventricule spre artere