Cand o persoana are scurgeri de urina atunci cand stranuta, tuseste sau rade, inseamna ca sufera de incontinenta urinara. In cazul in care simptomele nu pot fi tinute sub control prin metode non-invazive, ar trebui sa se ia in calcul interventia chirurgicala.
In prezent, majoritatea operatiilor pentru tratarea incontinentei urinare cresc considerabil calitatea vietii bolavului. Iata care sunt informatiile necesare pentru orice persoana care ia in calcul chirurgia pentru tratarea incontinentei urinare.
Oricine sufera de incontinenta urinara trebuie sa se gandeasca daca obiectivele pe care si le stabileste pot fi in masura sa fie atinse fara interventie chirurgicala. Nici un tratament nu ofera garantia unui succes deplin, dar statisticile au concluzionat ca 85-90% dintre femeile care au suportat operatii pentru tratarea incontinentei urinare, nu mai au scurgeri necontrolate de urina.
Totusi, inclusiv exercitiile kegel ar putea fi o modalitate adecvata si neinvaziva pentru tratarea incontinentei de stres. In cazul in care o persoana este dispusa sa faca aceste exercitii de mai multe ori pe zi, pe termen nedefinit, ar putea sa se observe, in timp, o imbunatatire cu 70% a simptomelor.
Exista proceduri care implica injectarea unor agenti de incarcare, cum ar ar fi colagentul sau siliconul in jurul uretrei. Aceste proceduri pot oferi ameliorarea simptomelor pe termen scurt, dar pot fi utilizate de catre cei care nu raspund in mod pozitiv la interventiile chirurgicale.
Injectarea se va face in mod repetat intrucat organismul va elimina dupa o anumita perioada de timp substantele injectate. De asemenea, medicul poate prescrie in cazul incontinentei usoare sau moderate inclusiv medicamente pentru tratarea spasmelor musculare si antidepresive.
In cadrul acestei operatii chirurgul va insera o fasie subtire de material sintetic care va sustine vezica urinara si uretra intr-o pozitie normala anatomic. Astfel, se vor opri scurgerile necontrolate de urina din momentul stranutului, tusei sau rasului.
Materialul plasei suburetrale folosite este foarte important, intrucat acesta poate determina aparitia unor infectii (inclusiv infectii urinare) si dureri in timpul actului sexual. Totusi specialisii specifica faptul ca riscul de complicatii este redus in cazul procedurilor de tip sling uretral deoarece acestea necestia o bucata destul de mica de plasa, iar materialele sintetice care au fost asociate cu sanse mari de dezvoltare a infectiilor au fost deja retrase de pe piata.
Bolnavul care va suferi o operatie pentru tratarea incontinentei urinare trebuie sa apeleze la un chirurg urolog. Inainte de interventia chirurgicala medicul trebuie sa ofere pacientului detalii despre complicatiile asociate cu procedura, dar si despre procedura medicala de tratament care va fi instituita.
Procedura de tip sling uretral se poate face ambulatoriu, fara ca bolnavul sa-si petreaca noaptea in spital. In acest caz se va face anestezia locala. Durerea post-opeatorie va fi calmata cu ajutorul unui ibuprofen.
In timpul procedurii, pacientului i se va insera un cateter, iar daca apar dificultati la urinat, pacientul poate pastra cateterul in primele zile dupa operatie. Daca persista disconfortul la urinat poate fi necesara reajustarea sau chiar eliminarea slingului.
Dupa interventia chirurgicala activitatea fizica (inclusiv ridicarea de greutati, exercitiile fizice) va fi evitata, ca si folosirea tampoanelor sau actul sexual, pentru cel putin cateva saptamani. In cazul in care, dupa o saptamana de la interventia chirurgicala nu apar scurgeri sau dureri, medicul va permite pacientului reintoarcerea la activitatile sale normale.
Ca in cazul oricarei interventii chirurgicale, pot sa apara diverse complicatii, inclusiv sangerari, infectie sau deteriorarea vaselor de sange sau a organelor invecinate. Totusi complicatii majore, cum ar fi hemoragiile semnificative sau leziunea vaselor sanguine apar doar in aproximativ 1% dintre cazuri. In unele cazuri poate fi necesara repetarea interventiei chirurgicale de sling uretral (in aproximativ 15-20% dintre situatii).
Exista o serie de masuri care ar putea contribui la succesul operatiei. Printre acestea se enumera odihna suficienta dupa procedura, pierderea in greutate in cazul in care pacientul este supraponderal, evitarea fumatului si exercitiile kegel pentru mentinerea in forma a muschilor pelvini. Specialistii afirma ca exista sanse intre 50-60% sa fie necesara si o a doua interventie chirurgicala.
Este dificil pentru o persoana sa nu poata rade sau stranuta fara sa aiba scurgeri de urina. Procedura chirurgicala de tip sling este usoara si rapida, iar cei care vor beneficia de aceasta si vor obtine rezultate pozitive se pot bucura de o viata normala.
Terapia comportamentala, fizica si medicatia sunt inca terapii de prima intentie pentru tratarea incontinentei imperioase, care este intalnita mai ales in cazul persoanelor in varsta si implica pierderi frecvente de urina, fara avertisment.
Medicatia pentru incontinenta urinara imperioasa (care poate fi cauzata de vezica urinara hiperactiva) actioneaza prin relaxarea organului care de obicei este destul de incordat.
Cea mai frecventa optiune chirurgicala pentru incontinenta urinara imperioasa severa este augumentarea chirurgicala care implica extinderea vezicii urinare astfel incat aceasta sa poata retine o cantitate mai mare de urina.
O alta alternativa ar fi neuromodulatia care presupune implantarea unui conductor in sacrum, la baza coloanei vertebrale care va trimite impulsuri electrice la nervii care controleaza vezica urinara, contribuind astfel la relaxarea acesteia.
In cazul in care tratamentul amelioreaza cu cel putin 50% simptomele, pacientul ar putea fi eligibil pentru implantarea de stimulatori. De asemenea, in prezent se studiaza efectul injectarii de preparate cu botox in scopul relaxarii vezicii urinare.