Sindromul Piriformis este o afectiune neuromusculara rara, care determina comprimarea nervului sciatic de catre muschiul piriformis. Muschiul piriformis are forma alungita si este localizat intre fese langa partea de sus a articulatiei soldului. Acest muschi este important pentru realizarea miscarilor care implica partea de jos a corpului, deoarece contribuie la stabilizarea articulatiei soldului, a intinderilor si rotirilor coapselor.
Acest muschi permite mersul normal, trecerea greutatii corporale de pe un picior pe altul si mentinerea echilibrului. De asemenea, este folosit in cadrul activitatilor sportive care presupun ridicarea si rotirea coapselor, pe scurt - in aproape fiecare miscare de solduri si picioare. Nervul sciatic este un nerv lung si compact al organismului. Acesta trece de-a lungul muschiului piriformis spre partea inferioara a piciorului si se ramifica in nervi mai mici spre gamba piciorului. Compresia nervului poate fi cauzata de spasmele muschiului piriformis.
Sindromul piriformis debuteaza cu dureri, senzatie de furnicaturi si amorteala in zona feselor. Durerea poate fi severa si se poate extinde de-a lungul nervului sciatic. Senzatia de durere se datoreaza comprimarii nervului sciatic de catre muschiul piriformis, cand o persoana sta in anumite pozitii timp indelungat (cum ar fi stand pe scaun) sau cand alearga. Durerea poate fi declansata inclusiv de urcatul scarilor, cand se aplica o presiune ferma, directa asupra musculaturii piriformis. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri de sciatica nu sunt declansate de sindromul piriformis.
Nu exista nici un test specific pentru depistarea sindromului piriformis. In multe dintre cazuri, relevant este istoricul care include leziuni ale zonei in care este localizat muschiul piriformis, actiuni repetitive energice cum ar fi alergarea pe distante lungi sau statul prelungit in pozitii fixe. Diagnosticul de sindrom piriformis se stabileste pe baza simptomelor prezentate de pacient si in urma examenului fizic, medicul solicitand pacientului sa faca diferite miscari a se observa daca apar dureri in zona musculaturii piriformis.
In unele cazuri, la examenul fizic se observa contractarea muschiului piriformis. Deoarece simptomele pot fi similare cu cele ale altor conditii, medicul ar putea recomanda radiografie sau RMN, pentru excluderea altor cauza ale compresiei muschiului sciatic, cum ar fi o hernie de disc.
Daca durerea este cauzata de pozitia in sezut sau de anumite activitati se va incerca sa se evite pozitiile care declanseaza durerea. Odihna, gheata si caldura pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Un medic sau fizioterapeut pot recomanda un program de exercitii fizice si intinderi pentru a se reduce compresia nervului sciatic. In anumite cazuri ar putea fi recomandate antiinflamatoare, miorelaxante sau injectii cu corticosteroizi sau anestezic. Alte terapii care ar putea fi folosite includ ionoforeza, care foloseste un curent electric de intensitate scazuta, precum si injectarea de toxina botulinica. Chirurgia se enumera printre ultimele solutii de tratament.
Deoarece sindromul piriformis este, de obicei, cauzat de exercitii sportive sau de miscari care presupun presiuni repetitive exercitate asupra muschiului piriformis, cum ar fi alergarea sau sariturile, preintampinarea sau executarea cu atentie a acestor activitati pot fi solutiile cele mai potrivite. Se va evita alergarea sau realizarea altor tipuri de sporturi pe dealuri sau suprafete inegale. Sportivii se vor incalzi corespunzator inainte de a-si incepe activitatea si vor creste treptat, intensitatea acesteia. Se vor utiliza posturile corecte in timpul mersului pe jos, alergarii sau a altor exercitii fizice. Daca apare durerea, se va opri activitatea si persoana in cauza se va odihni pana cand durerea de spate, dispare. Se va consulta un medic, daca este necesar.
Tratamentul traditional pentru sindromul piriformis include stretchingul, terapia fizica si utilizarea de corticosteroizi, in unele cazuri. Cercetarile recomanda inclusiv utilizarea de toxina botulinica (botox) pentru tratarea sindromului piriformis. Proprietatile anestezice ale toxinei, administrata injectabil, amelioreaza musculatura incordata si compresia nervului sciatic, durerea fiind diminuata. Unele studii au descoperit ca botoxul este mai eficace decat corticosteroizii.