Edemul pulmonar

Generalitati

Edemul pulmonar este o afectiune cauzata de excesul de lichid in plamani. Acest fluid este colectat in numerosi saculeti cu aer din plamani, fapt ce ingreuneaza respiratia. In cele mai multe dintre cazuri, problemele cardiace pot cauza edem pulmonar.

Dar acumularea de lichid poate fi inclusiv consecinta pneumoniei, expunerii la anumite toxine si medicamente sau pur si simplu traiul sau activitatile fizice exercitate la altitudine ridicata.

Simptome

In functie de cauza, simptomele edemului pulmonar pot sa apara brusc sau sa se dezvolte lent.

- Manifestarile bruste (acute) ale edemului pulmonar ar putea fi:

• scurtarea extrema a respiratiei or dificultati de respiratie (dispnee) care se agraveaza in pozitia culcat
• senzatie de sufocare sau innec
• respiratie suieratoare sau gafaiala
• anxietate, neliniste sau sentiment de neliniste
• tuse care produce sputa care poate avea inclusiv urme de sange
• transpiratie excesiva
• paloare a pielii
• durere toracica daca edemul pulmonar este cauzat de o boala cardiovasculara
• batai rapide si neregulate ale inimii (palpitatii)

Daca o persoana dezvolta oricare dintre aceste semne sau simptome va contacta serviciul de urgenta cat mai curand. Edemul pulmonar poate fi fatal daca nu este tratat.

- Manifestarile cronice ale edemului pulmonar ar putea fi:

• scurtarea respiratiei mai mult decat normal in timpul activitatilor fizice
• dificultati de respiratie la efort, in pozitie culcat, spre deosebire de momentele in care bolnavul sta in pozitie verticala
• respiratie suieratoare
• trezirea pe timp de noapte cu senzatia ca aerul este insuficient, care poate fi ameliorata cand bolnavul sta in pozitie verticala
• cresterea rapida in greutate pe masura ce se dezvolta edemul ca urmare a insuficientei cardiace congestive, afectiune caracterizata prin faptul ca inima pompeaza prea putin sange pentru a satisface nevoile organismului. Cresterea in greutate este rezultatul acumularii de fluide in organism, mai ales la nivelul picioarelor.
• umflarea picioarelor si a gleznelor
• pierderea poftei de mancare
• oboseala

- Simptomele de edem pulmonar in cazul persoanelor care traiesc sau desfasoara activitati fizice la altitudini mari:

• durere de cap
• insomnie
• retentie de lichide
• tuse
• dificultati de respiratie.

Cauze

Plamanii contin numerosi saculti mici, elastici, umpluti cu aer, numiti alveole. Cu fiecare respiratie acestea se umple cu oxigen si elibereaza dioxid de carbon. In mod normal, schimbul de gaze are loc fara probleme. Dar, in anumite circumstante, alveolele se umple cu lichid in loc de aer, impiedicand absorbtia oxigenului in sange.
Numeroase cauze pot determina acumularea de lichid in plamani, dar majoritatea sunt de natura cardiovasculare (edem pulmonar cardiac). Intelegerea relatiei dintre inima si plamani poate ajuta la clarificarea acestui mecanism.
1. Cum functioneaza inima. Inima este compusa din doua camere superioare si doua inferioare. Camerele superioare (atriul drept si stang) primesc sangele si il pompeaza in camerele inferioare. Camerele inferioare sau ventriculele drept si stang, scot sangele afara din inima.

2. Valvele cardiace sunt cele care mentin directia corecta de curgere a sangelui - se deschid si se inchid la fiecare bataie ale inimii, functionand ca niste supape. In mod normal sangele care are valori scazute ale oxigenului, provenind din tot organismul, intra in atriul drept si se scurge in ventriculul drept, de unde este pompat prin vase mari de sange (arterele pulmonare) catre plamani.

Acolo sangele elimina dioxidul de carbon si preia oxigen. Sangele bogat in oxigen revine apoi in atriul stang prin venele pulmonare, curge prin valva mitrala in ventriculul stang si in cele din urma ajuge la inima printr-o alta artera de mari dimensiuni, numita aorta. Valva aortica de la baza aortei, previne curgerea sangelui inapoi catre inima. Din aorta, sangele se deplaseaza apoi, in restul corpului.

Edemul pulmonar - consecinta a bolilor cardiace

Edemul pulmonar de origine cardiaca, cunoscut si sub denumirea de insuficienta cardiaca congestiva se dezvolta atunci cand ventriculul stang este suprasolicitat si nu mai poate pompa suficient din sangele pe care il primeste de la plamani. Ca rezultat, creste presiunea din interiorul atriul stang si apoi din venele capilare si din plamani, determinand lichidul sa intre prin peretii capilarelor in saculetii de aer.

Insuficienta cardiaca congestiva poate sa apara inclusiv atunci cand ventriculul drept nu poate sa faca fata cresterii presiunii din artera pulmonara si intampina dificultati in pomparea sangelui, rezultand insuficienta cardiaca stanga (boala pulmonara cronica sau hipertensiune pulmonara). Printre bolile care afecteaza si deterioreaza ventriculul stang se enumera:
- bolile coronariene - Pe parcursul timpului, arterele care alimenteaza inima cu sange se pot ingusta ca urmare a placilor de aterom (depozite de grasime). Un atac de cord apare atunci cand se formeaza un cheag de sange intr-o artera ingustata, blocand fluxul sanguin si avand loc deteriorarea muschiul inimii caruia artera nu-i furnizeaza suficient sange. In consecinta, inima nu mai poate pompa suficient sange fiind slabita de volumul suplimentar de munca. In cazul in care inima pompeaza cu dificultate sangelele, acesta se reintoarce in plamani, fortand fluidul din sange sa treaca prin peretii capilarelor in saculetii de aer.

- cadiomiopatia - Cand muschiul inimi este afectat de alte cauze decat de cele care tin de fluxul sanguin, boala se numeste cardiomiopatie. Deoarece cardiomiopatia slabeste ventriculul stang (cel care are cel mai important rol in pomparea sangeului), inima nu poate face fata la conditii care ar putea sa o solicite din ce in ce mai mult (cum ar fi cresterea tensiunii arteriale, puls rapid la efort sau consumul de prea multa sare care cauzeaza retentie de apa sau infectii). Atunci cand ventriculul stang nu satisface solicitarile, fluidele se reintorc in plamani.

- boli ale valvelor inimii - In cazul bolii de valva mitrala valvele care regleaza directia fluxului de sange din partea stanga a inimii fie nu se deschid suficient (stenoza) sau nu se inchid complet (insuficienta). Acest lucru permite sangelui sa curga inapoi prin supape. Atunci cand supapele sunt ingustate, sangele nu poate circula liber prin inima si presiunea din ventriculul stang se acumuleaza rezultand dificultati in activitatea ventriculului stang. De asemenea, ventriculul stang se dilata pentru a permite patrunderea unei cantitati mai mari de sange, dar actiunea influenteaza in sens negativ capacitatea de a pompa a acestuia. Lucrand din ce in ce mai greu, ventriculul stang se ingroasa, arterele coronare fiind suprasolicitate, si avand loc slabirea muschilor ventriculului stang. Presiunea crescuta se extinde in atriul stang apoi la venele pulmonare determinand acumularea de lichid in plamani. Pe de alta parte, atunci cand au loc scurgeri din valva mitrala, o anumita cantitate de sange se reintoarce la plamani de fiecare data cand inima pompeaza sange. In cazul in care scurgerile au loc brusc, s-ar putea dezvolta edem pulmonar brusc si sever.

- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea arteriala) - Presiunea arteriala netratata sau arteriala crescuta necontrolata, determina incrosarea muschiului ventriculului stang si agravarea bolii coronariene.

Edemul pulmonar non-cardiac

Nu toate tipurile de edem pulmonar sunt rezultatul bolilor de inima. Lichidul se poate scurge inclusiv de la capilare la saculetii de aer din plamani intrucat capilarele devin permeabile sau nu sunt etanse. In cazurile in care edemul pulmonar nu este provocat de probleme ale inimii, conditia poarta denumirea de edem pulmonar noncardiac.

Printre factorii care pot cauza edem pulmonar noncardiac se numera:

• infectii ale plamanului - atunci cand edemul pulmonar rezulta de la infectiile pulmonare, cum ar fi pneumonia, edemul apare doar in acea parte a plamanilor care este inflamata.

•  expunerea la toxine - acest lucru implica respirarea de anumite substante toxice cum ar fi clor sau amoniac precum si actiunea altora care pot circula prin interiorul corpului cand o persoana inhaleaza continutul gastric atunci cand varsa, de exemplu.

• boli renale - atunci cand rinichii nu pot elimina in mod eficient deseurile, se poate constitui lichid in exces care ar putea cauza edemele pulmonare.

• inhalarea fumului - fumul rezultat dintr-un incendiu, poate contine substante chimice care distrug membrana dintre saculetii de aer si a capilarelor, pemitand intrarea fluidelor in plamani.

• reactii adverse la diverse medicamente - multre dintre medicamente de la cele ilegale la cele utilizate in mod frecvent, de la heroina, cocaina la aspirina sau medicamente pentru chimioterapie sunt cunoscute a provoca edem pulmonar noncardiac.

• sindrom de detresa respiratorie acuta - aceasta tulburare grava se declanseaza atunci cand plamanii se umple brusc cu lichid si celule albe, inflamatorii, din sange. Multe afectiuni pot determina aparitia acestei boli, inclusiv acicidente grave (traumatism), infectii sistemice (sepsis), pneumonie si soc.

• traiul sau desfasurarea de activitati sportive la altitudini mari - alpinistii, skiorii, excursionistii si oamenii care traiesc, calatoresc sau desfasoara diferite activitati la altitudini de peste 8000 de metri (aproximativ 2.400 metri) pot fi afectati de edem pulmonar de mare altitudine, daca nu s-au aclimatizat. Totusi nici macar cei care traiesc in mod constant sau au mai practicat sporturi la temperaturi inalte nu sunt imuni la declansarea acestei conditii. Desi nu este pe deplin inteleasa cauza edemului pulmonar care se dezvolta la mare altitudine se pare ca acesta ar fi rezultatul presiunii crescute rezultate in urma constrictiei capilarelor pulmonare. Fara ingrijirea corespunzatoare, aceasta boala poate fi fatala.

• inhalarea excesiva de apa - inhalarea de apa poate cauza edem pulmonar noncardiac, care este reversibl daca se acorda imediat asistenta medicala.

Edemul pulmonar care se dezvolta brusc (acut) este o urgenta medicala care necesita ingrijire imediata. Desi edemul pulmonar se poate dovedi a fi uneori fatal, perspectivele sunt optimiste atunci cand se instituie prompt tratamentul atat pentru edemul pulmonar cat si pentru problema de sanatate care sta la baza acestuia. Tratamentul pentru edem pulmonar variaza in functie de cauza, dar include, in general, administrarea de oxigen suplimentar si medicatie.