Anemia hemolitica autoimuna

Generalitati

Anemia hemolitica autoimuna este o afectiune in care sistemul imunitar ataca in mod eronat propriile sale celule rosii din sange, cauzand dezintegrarea lor (hemoliza). Situatia poate fi una serioasa, chiar letala, conditie care necesita consult si recomandari medicale si ingrijirea de rigoare.

Exista mai multe cauze de hemoliza - distrugerea celulelor rosii. Unele dintre acestea sunt congenitale (de exemplu, siclemia sau anemia cu celule in forma de secera), unele sunt cauzate de alte boli, iar altele de diverse medicamente. Exista mai multe tipuri de anemii hemolitice autoimune care apar atunci cand anticorpii ataca celulele rosii din sange. 

Anemia hemolitica apare atunci cand celulele rosii din sange se descompun sau mor mai repede decat o fac de obicei. Celulele rosii din sange traiesc in mod normal aproximativ 120 de zile. Cand se descompun sau mor mai devreme decat atat, maduva osoasa nu are timp sa produca suficiente celule rosii din sange, lasandu-va cu un numar scazut de globule rosii.

Cauze

In unele cazuri de hemoliza autoimuna, substante din compozitia medicamentelor pot afecta celulele rosii, fapt ce ar putea duce la distrugerea lor de catre sistemul imunitar. Cele mai frecvente sunt penicilina, chinidina, cefalosporinele si medicamentele antiinflamatorii. In cele mai multe dintre cazuri, functia imunitara anormala determina organismul sa atace celulele rosii normale din sange.

Cauzele care stau la baza disfunctiei sistemului imunitar includ:
- anumite tipuri de medicamente: alfa-metildopa si l-dopa
- infectii: infectii virale (incluzand si mononucleoza) si pneumonii atipice (pneumonii virale sau micoplasma)
- cancere
- leucemie
- limfom (limfomul non-hodgkin sau chiar Hodgkin)
- boli vasculare de colagen - autoimune (cum ar fi lupusul eritematos sistemic)

Riscuri

Urmatorii factori de risc pot creste sansele unei persoane de a dezvolta anemia hemolitica autoimuna:
- infectii virale recente
- anumite tipuri de medicamente comune
- cancer sau leucemie
- boli vasculare de colagen - autoimune
- prezenta in istoricul familial a bolilor hemolitice

Diagnostic

Medicul va solicita pacientului detalii privind simptomele manifestate, medicamentele pe care acesta le utilizeaza si istoricul sau medical si ii va efectua un examen fizic. Cel mai probabil ii va recomanda un medic hematolog.

Testele pot include urmatoarele:
- investigatii extinse ale sangelui
- sumar de urina

Care sunt celelalte teste care pot ajuta la diagnostic?

• Testul Coombs (test direct cu antiglobulina): Acest test verifica daca exista o anemie hemolitica autoimuna.
• Numarul de reticulocite: un numar de reticulocite masoara numarul de globule rosii imature (reticulocite) din maduva osoasa. Se masoara reticulocitele pentru a afla daca maduva osoasa produce suficiente globule rosii sanatoase.
• Testul haptoglobinei: Haptoglobina este o proteina care elimina resturile produse de globulele rosii deteriorate. Nivelurile scazute de haptoglobina pot fi un semn al celulelor rosii deteriorate.
• Lactat dehidrogenaza (LDH): LDH este o enzima din celulele rosii din sange. Un nivel ridicat de LDH poate fi un semn al distrugerii celulelor rosii din sange.
• Bilirubina neconjugata: cand celulele rosii din sange se descompun, produc bilirubina. Acest test masoara cantitatea de bilirubina care nu este procesata de ficat. Aceasta este bilirubina neconjugata. Un nivel ridicat de bilirubina neconjugata poate fi un semn ca un numar mare de celule rosii din sange sunt distruse.
• Frotiu de sange periferic: se examineaza celulele sanguine pentru semne de anomalii, inclusiv dimensiunea si forma.
• Electroforeza hemoglobinei: se foloseste acest test pentru a analiza hemoglobina, o proteina din celulele rosii din sange care ajuta celulele sa transporte oxigen in corpul dumneavoastra.

Simptome

Este posibil ca o persoana sa prezinte simptome ale anemiei hemolitice autoimune si sa creada ca acestea apartin altei boli. Totusi, medicul trebuie consultat, daca apare oricare din urmatoarele manifestari:
- urina inchisa la culoare
- icter (ingalbenirea pielii)
- paloare
- dureri musculare
- durere de cap
- greata si varsaturi
- diaree
- slabiciune progresiva
- dificultati de respiratie
- batai rapide ale inimii.

Tratament

Medicii trateaza anemia hemolitica in functie de cauza bolii dumneavoastra si daca aveti simptome severe. De exemplu, daca medicul dumneavoastra considera ca aveti anemie severa, acesta poate comanda transfuzii de sange pentru a stabiliza numarul de celule rosii din sange. Apoi, va vor diagnostica afectiunea de baza care va provoaca anemie, astfel incat sa poata trata afectiunea.

Cateva sugestii care va pot ajuta sa gestionati anemia includ:
- Urmati o dieta sanatoasa, bogata in vitaminele B12, C si B9 (acid folic). Cereti sa vorbiti cu un nutritionist daca doriti mai multe informatii despre modalitatile de a va mentine celulele rosii puternice.
-Beti suficienta apa pentru a ramane hidratat.
- Faceti exercitii fizice regulate. Consultati-va cu medicul dumneavoastra despre modalitati de a face exercitii fizice in siguranta.
-Evitati infectiile spalandu-va pe maini si evitand oamenii atunci cand sunt bolnavi.
- Urmariti simptomele dumneavoastra notandu-le.
-Discutati cu medicul dumneavoastra despre orice schimbare a simptomelor.

Concluzie

Anemia hemolitica apare atunci cand ceva va distruge celulele rosii din sange. Aceasta afectiune poate fi un semn ca aveti o afectiune medicala mostenita sau o problema medicala cauzata de infectie. Este posibil sa reactionati la anumite medicamente. Indiferent de cauza, medicul dumneavoastra se va concentra pe gasirea si tratarea cauzei de baza.

Tratamentul prompt face deseori diferenta intre a se face bine si a se inrautati o situatie. Simptomele anemiei hemolitice pot arata si se simti ca afectiuni mai putin grave sau pot da simptomatologie severa. Va cunoasteti cel mai bine corpul, inclusiv cat timp va ia sa va recuperati dupa bolile intalnite zi de zi.

Discutati cu medicul dumneavoastra ori de cate ori sunteti ingrijorat de schimbarile din corpul dumneavoastra care nu dispar sau care se agraveaza. Profilaxia este de cele mai multe ori ceea ce ne pastreaza corpul sanatos.