Pierdera unei persoane iubite este unul din cele mai dureroase experiente pe care omenii le pot trai, si din pacate, aceasta poate fi o realitate. Cei mai multi percep in mod normal evenimentul: sufera, sunt o perioada pur si simplu amortiti, furiosi sau se simt vinovati, dar aceste sentimente se vor estompa in timp, intrucat majoritatea oamenilor accepta situatia si isi continua viata.
Pentru unii oameni, desi suferinta cauzata de decesul unei persoane apropiate este normala, aceasta devine mult mai complicata, dureroasa. In aceasta ultima situatie, emotiile dureroase sunt de lunga durata si se accentueaza, mai ales in cazul celor care nu accepta moartea ca fiind un fenomen normal si nu reusesc sa mearga mai departe. Totusi, sunt disponibile diverse modalitati de tratament pentru a ajuta aceste persoane sa se impace cu pierderea lor si sa isi regaseasca echilibrul interior.
Psihiatrii si psihoterapeutii inca analizeaza simptomele complicate ale suferintei cauzate de pierderea unei persoane care difera de durerea normala sau de alte reactii din perioada doliului. Pe parcursul primelor luni dupa deces, multe dintre simptomele si semnele care se manifesta sunt asemanatoare in toate tipurile de durere si suferinta. Cu toate acestea, in timp ce manifestarile normale ale durerii se estompeaza treptat, cele ale durerii complicate se inrautatesc sau chiar persista. Suferinta sau durerea complicata este ca o stare cronica, amplificata, de doliu.
Semnele si simptomele de durere complicate pot include:
- concentrare obsesiva asupra pierderii si amintirilor legate de persoana iubita
- dor intens de persoana decedata
- dificultati in a accepta moartea
- amorteala sau detasare
- interiorizare si preocupare pentru propria suferinta
- depresie si tristete profunda
- dificultatatea unei persoane de a trece peste drama mortii
- probleme in revenirea la o viata normala
- retragerea din activitati sociale
- sentimentul ca viata nu are nici un sens sau scop
- iritabilitate sau agitatie
- lipsa de incredere in ceilalti
Este normal pentru oricine sa sufere si sa experimenteze durerea dupa o pierdere semnificativa. Cei mai multi dintre oameni nu sufera intr-un mod exagerat si isi pot relua viata normala cu sprijinul familiei sau prietenilor. Daca trec mai multe luni iar emotiile cauzate de decesul unei persoane sunt de intensitate ridicata, ar trebui consultat medicul.
Concret, o persoana ar trebui sa solicite ajutorul de specialitate daca:
- are dificultati de concentrare in activitatile zilnice si se focuseaza in mod excesiv asupra pierderii suferite
- ii este foarte dor de persoana decedata si nu gaseste resurse proprii de a estompa acest sentiment
- are ganduri de vinovatie sau de auto-culpabilizare
- crede ca a facut ceva gresit sau ar fi putut preveni moartea
- simte ca viata nu merita traita
- si-a pierdut scopul in viata
- si-ar fi dorit sa moara o data cu persoana iubita, pierduta
- are ganduri de suicid. In acest ultim caz, persoana afectata n-ar trebui sa fie singura, ar trebui sa solicite imediat ajutor de urgenta.
Nu se stie ce anume cauzeaza acest tip complicat de durere. Ca si in alte multe tulburari de sanatate mintala, aceasta poate fi influentata genetic, de mediul in care traieste o persoana, de chimismul unei persoane sau de personalitatea acesteia.
Cercetatorii considera ca toti indivizii trec pe parcursul vietii lor prin patru stadii specifice, ale durerii. Oamenii, fiind diferiti, trec prin diferite stari, cand sunt in doliu:
- acceptarea realitatii pierderii
- alocarea unui timp necesar de doliu, perioada in care sa experimenteze in mod normal durerea cauzata de decesul persoanei dragi
- adaptarea la o noua realitate in care defunctul nu mai este prezent
- implicarea in alte relatii
Fiecare poate trece prin aceste etape intr-o ordine personala sau le poate trai intervale diferite de timp. Daca o persoana nu trece, din diferite motive, printr-una din aceste stadii, dupa o perioada, ar putea manifesta durerea complicata.
Desi nu se cunosc cu exactitate cauzele durerii complicate, cercetatorii incearca sa descopere cat mai multe detalii despre factorii care pot creste riscul dezvoltarii durerii complicate. Acesti factori de risc pot include:
- decesul violent sau neasteptat al persoanei dragi
- sinuciderea persoanei dragi
- lipsa sprijinului din partea familiei sau a prietenilor
- experiente traumatice in copilarie (cum ar fi abuz sau neglijare)
- anxietate de separare accentuata in copilarie
- relatie foarte apropiata sau de dependenta cu persoana decedata
- lipsa de rezistenta sau de adaptabilitate la schimbarile de viata
- nepregatirea unei persoane de a trai experienta mortii cuiva drag.
Durerea complicata poate afecta fizic, mental si social. Fara tratament adecvat, aceste complicatii pot include:
- depresie
- ganduri sau chiar comportament sinucigas
- risc crescut de boli de inima, cancer, hipertensiune arteriala
- anxietate
- declansarea a diverse afectiuni cronice, pe termen lung
- tulburari de stres post-traumatic
- abuz de diverse substante
- fumat
Daca o persoana a pierdut recent pe cineva drag si se simte complet debusolata, disperata, dorul pentru cel decedat o copleseste si nu isi poate relua activitatile zilnice, ar trebui sa apeleze la medic. De ajutor, ar putea fi stabilirea unei legaturi si comunicarea cu medicul care a ingrijit persoana care a decedat. Discutia cu specialistul care a cunoscut persoana draga care nu mai exista, poate fi in masura sa ofere un confort unic.
Recomandabil ar fi totusi, sa se apeleze la un specialist in tulburari de sanatate mentala care sa diagnosticheze simptomele si sa furnizeze bolnavului, schema potrivita de tratament. Pentru a-i fi de ajutor specialistului, care il consulta, cel afectat ar trebui:
- sa noteze toate informatiile medicale, inclusiv alte boli si afectiuni fizice sau psihice cu care a fost diagnosticat. De asemenea, ar trebui sa ii aduca la cunostinta medicului, orice medicament foloseste, indiferent de natura acestuia.
- sa ceara unui membru al familiei sau unui prieten de incredere sa fie prezent in timpul consultatiei. Uneori poate fi dificil pentru oricine sa ofere sau sa retina toate informatiile furnizate pe parcursul intalnirii cu medicul.
- sa scrie intrebarile la care doreste sa primeasca raspuns de la specialist. Printre acestea ar putea fi una din urmatoarele:
In plus, orice pacient ar trebui sa solicite detalii legate de orice aspect pe care nu-l intelege.
Specialistul in tulburarile de sanatate mentala ar putea pune pacientului urmatoarele intrebari:
- cat de des va ganditi la persoana pierduta?
- ce simtiti cand va ganditi la persoana draga decedata?
- credeti ca ati fi putut impiedica moartea acesteia?
- v-ati dorit vreodata sa fi murit impreuna cu cel/cea pe care l-ati pierdut?
- credeti ca v-ati impacat (ati acceptat) ideea decesului persoanei dragi?
- aveti probleme cu increderea in ceilalti, de la pierderea persoanei iubite?
- v-ati reluat viata de zi cu zi, inclusiv activitatea profesionala, treburile casnice dar si alte tipuri de relatii?
- ati experimentat alte situatii de stres major, modificari importante in viata dvs. sau ati pierdut alta persoana draga?
- aveti tulburari de somn de la decesul persoanei dragi?
- rudele, prietenii, etc. v-au sprijinit?
- ati fost tratat de boli psihice in trecut? Daca da, ce fel de tip de terapie a fost cel mai benefic?
- v-ati gandit vreodata sa va faceti rau dvs. sau altora?
- consumati alcool sau folositi droguri ilegale? Daca da, cat de des?
Pana ajunge la consultatie, pacientul ar trebui sa petreaca cat mai putin timp singur, sa ramana cat de des poate, in compania prietenilor si a familiei. Este normal sa discute cu acestia despre sentimentele sale si sa le ceara ajutorul. In cazul in care apar tendinte de suicid sau ranire este recomandat sa solicite serviciul de urgenta.
Suferinta accentuata sau durerea complicata inca nu este recunoscuta de catre medici ca o tulburare mintala reala. Deoarece exista multe similitudini intre durerea complicata si depresia majora, cercetatorii incearca sa clarifice diferentele esentiale dintre aceste conditii, astfel incat criteriile de diagnostic sa poate fi stabilite cu exactitate.
Studiile ai caror subiecti au pierdut persoane dragi au concluzionat ca exista doua simptome specifice care stau la baza durerii complicate:
- persistenta neincrederii in ceilalti, de la decesul persoanei apropiate;
- dorul intens pentru cel decedat, care perturba capacitatea normala de a functiona zi de zi, fie la locul de munca sau dar si in diferite angajamente sociale;
Alti factori care ar putea sugera diagnosticul de durere complicata includ:
- dificultati in a urma cursul normal al vietii
- tristete excesiva sau furie fata de moarte
- inertie si detasare de viata reala
- sentimentul ca viata este lipsita de sens
- convingerea ca viitorul nu are rost
- agitatie si nervozitate crescute
- izolare sociala.
Multe dintre aceste simptome sunt frecvente in timpul procesului normal de doliu. In cazul durerii complicate, nu exista semne de ameliorare ale acestora, de-a lungul timpului. Cu toate acestea, nu exista in prezent nici un consens in randul expertilor legat de cat de mult timp ar trebui sa treaca, inainte ca durerea complicata sa fie diagnosticata. Unii experti recomanda diagnosticarea durerii complicate atunci cand au trecut mai mult de doua luni fara ca simptomele sa se imbunatateasca.
Altii considera ca o perioada de sase sau mai multe luni ar fi mai relevanta in acest sens. Chiar daca cercetatorii incearca sa fixeze un interval de timp pentru diagnostic, trebuie specificat faptul ca experienta doliului implica un proces extrem de personal.
Diagnosticul de durere complicata ar putea fi stabilit in functie de:
- lipsa imbunatatirii simptomelor de-a lungul timpului
- impactul semnificativ al decesului asupra capacitatii unei persoane de a-si trai viata de zi cu zi.
Tratamentul durerii complicate nu a fost standardizat, intrucat specialistii inca analizeaza aceasta afectiune. Cercetarile privind diferite tipuri de tratament au avut rezultate mixte. Sunt necesare mai multe studii pentru a determina care optiune de tratament este mai potrivita pentru durerea complicata.
Unele studii au subliniat beneficiile semnificative ale tratarii durerii complicate prin psihoterapie numita terapia durerii complicate, care se inspira din terapia traumatica si psihoterapia cognitiv comportamentala. Prin aceste tehnici o persoana ar putea acumula mai multe cunostinte legate despre reactia normala la durere, simptomele durerii complicate, modalitati de adaptare dupa pierderea unei persoane si redefinirea scopurilor in viata.
Una dintre strategiile de terapie poate presupune discuta imaginara cu persoana care nu mai este. Impartasirea circumstantelor decesului poate contribui pierderea intensitatii imaginilor si gandurilor legate de cel drag, pierdut. Alte forme de terapie ar putea fi terapia interpersoanla sau psihoterapia psihodinamica. Si aceste tipuri s-au dovedit a fi eficiente. Terapia poate ajuta la explorarea si prelucraea emotiilor pentru imbunatatirea abilitatilor de adaptare si pentru a reduce sentimentele de vina si vinovatie.
Exista destul de putine cercetari solide cu privire la utilizarea de medicamente care sa trateze durerea complicata. Cu toate acestea, unele cercetari au demonstrat beneficiile utilizarii antidepresivelor din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) pentru diminuarea simptomelor durerii complicate.
Desi beneficiile tratamentului profesional pentru durerea complicata sunt semnificative, totusi acesta poate fi gestionat prin urmatoarele moduri:
- respectarea schemelor si planului de tratament prin administrarea adecvata a medicamentelor si participarea la sedintele de psihoterapie
- activitate fizica regulata - exercitiul fizic diminueaza depresia, stresul si anxietatea si poate redirectiona gandurile depresive catre o activitate care implica un minim de concentrare
- odihna - dieta echilibrata si odihna contribuie la relaxarea unei persoane
- nu se recomanda sa se utilizeze droguri sau alcool pentru ameliorarea durerii
- practici de gestionare a stresului - daca stresul nu este controlat se poate ajunge la depresie si la ganduri sau comportamente nesanatoase
- socializare - trebuie mentinuta relatia cu persoanele in compania carora cel afectat de pierderea unei persoane dragi, se simte in siguranta, ii ofera sprijin si ii stimuleaza optimismul.
- deprinderea de noi abilitati - daca a existat o relatie de dependenta financiara sau de alt gen cu persoana disparuta, prietenii sau familia sau alte grupuri de suport ar putea fi de ajutor pentru restabilirea echilibrului
Nu este clar modul in care poate fi prevenita durerea complicata. Participarea la sedinte de consiliere sau psihoterapie la scurt timp dupa pierdere poate fi de ajutor pentru persoanele care au un risc crescut de a manifesta aceasta afectiune. In aceasta categorie se incadreaza mai ales cei care ingrijesc o persoana draga inainte ca aceasta sa se stinga. Acestia ar trebui sa beneficieze de consiliere si sprijin pentru a fi pregatiti sa se confrunte cu decesul celui drag si sa faca fata implicatilor emotionale.
Prin consilierea realizata din timp, pot fi explorate si investigate emotiile si se pot invata strategii prin care problema va fi depasita. Aceste lucruri pot preveni depresia sau durerea excesiva. Membrii familiei, prietenii, terapia de grup, grupurile de suport sunt cele mai bune optiuni pentru ameliorarea durerii.
Recomandabil ar fi sa se gaseasca un grup de sprijin concentrat pe un anumit tip de pierdere, cum ar fi moartea unui sot sau a unui copil. Cea mai buna optiune este, intr-o prima faza, discutia cu medicul de familie care va recomanda celui care are nevoie de ajutor cei mai buni specialisti pentru rezolvarea problemei sale.