Guta afecteaza oamenii de mii de ani, iar frecventa manifestarii acestei boli s-a extins la omul de rand, dublandu-se pe parcursul ultimelor doua decenii.
Deseori afectiunea este debilitanta si scade calitatea vietii bolnavului.
Guta este o forma de artrita care rezulta din urma excesului de acid uric in sange.
Acidul uric prodce cristale care raman in tesuturile articulatiilor, in mod special in cele ale degetelor mari al membrelor inferioare si cauzeaza o reactie inflamatorie, care duce la umflarea acestora si provoaca durere.
Aproximativ 90% dintre victimele bolii sunt barbati iar majoritatea au varsta de peste 45 de ani.
Alti factori de risc includ diverse afectiuni medicale cum ar fi: hipertensiunea arteriala, obezitatea, diabetul si unele tipuri de medicamente, cum ar fi diureticele.
Crizele de guta apar brusc, intrucat nivelul de acid uric creste lent in organism si nu provoaca simptome evidente. In cele din urma, creistalele de acid uric incep sa se formeze in articulatii, cauzand inflamatie, tumefiere si durere. Persoanele care sufera de dureri de guta spun ca senzatia este asemanatoare cu cea a mersului pe bucati de sticla, iar piciorul pare sa explodeze. In cazul in care guta nu este tratata se poate raspandi si la alte articulatii, poate leza atat ficatul, inima cat si alte organe.
Guta a fost asociata inca din trecut cu un stil de viata indestulat si dietele care includ cantitati mari de carne rosie, fructe de mare, produse lactate si alcool.
Timp de decenii, principalele sfaturi alimentare pentru cei care sufera de guta au fost sa limiteze cantitatea de proteine si sa evite alimentele bogate in proteine, cum ar fi fasolea (acidul uric se formeaza ca urmare a dezintegraii proteinelor din organism).
Dar noi cercetari au demonstrat ca nici proteinele nici fasolea nu cresc riscul aparitiei gutei.
Crizele de guta sunt tratate cu AINS si corticosteroizi.
Atacurile frecvente ale gutei cronice pot fi tratate pe termen lung, cu medicamente care reduc productia de acid uric sau medicamente care stimuleaza eliminarea de acid uric din organism.
Medicamentele pentru tratarea gutei au multiple efecte adverse.
Medicii le prescriu pe termen lung si monitorizeaza evolutia bolii, in functie de tipul terapiei medicamentoase.
Guta poate fi controlata si cu tratament naturist, iar riscul bolii este redus prin mentinerea unei greutati normale, o alimentatie sanatoasa si administrarea de suplimente nutritive.
Bolnavii de guta trebuie sa includa in dieta lor:
- legume - legumele cu frunze verzi, morcovii, ceapa sunt bogate in antioxidanti si alte substante care lupta impotriva gutei.
Patrunjelul, cimbrul, menta au un continut extrem de ridicat de un anumit tip de flavonoizi, numit apigenina care ajuta la mentinerea sub control a acidului uric.
Fasolea nu trebuie evitata intrucat are multe efecte pozitive asupra organismului si trebuie inclusa in dieta oricarei persoane, nefiind nociva nici in cazul gutei.
Un studiu recent, a confirmat ca nici macar spanacul, care a fost asociat cu declansarea gutei nu creste riscul aparitie bolii.
- fructe - fructele de padure de culoare rosie-albastruie si ananasul sunt alegeri potrivite.
Totusi cele mai bune sunt ciresele. Unii experti recomanda consumul a 6-8 cirese in fiecare zi pentru prevenirea gutei si a 20-30 de cirese in timpul unei crize acute.
- lichide - deshidratarea poate declansa atacuri de guta, de aceea trebuie prevenita prin consumul a 6-8 pahare de apa sau ceaiuri pe zi.
- cafea - potrivit unor studii, daca se beau zilnic aproximativ 4 cesti de cafea riscul declansarii gutei scade cu pana la 40%.
Totusi cafeaua se va consuma cu prudenta de catre persoanele hipertensive.
- lactate degresate - in urma unor cercetari s-a descoperit ca barbatii care consuma lactate degresate, reduc riscul aparitiei gutei cu pana la 50%.
Bolnavii de guta vor evita urmatoarele:
- fructoza - zaharul si fructoza cresc riscul dezvoltarii gutei.
- carnea rosie - carnea de porc, carnea de vita, miel si organele de animale cresc riscul aparitiei gutei.
- scoici, homar, creveti, stridii si crabi - dar se va consuma peste, care are efect pozitiv asupra organismului, intrucat acizii grasi din compozitia acestora reduc inflamatia.
- alcoolul - acesta poate declansa un atac in termen de 24 de ore. Riscul variaza in functie de tipul de bautura alcoolica, dar in cazul berii riscurile sunt cele mai mici.
Pot fi incercate urmatoarele suplimente alimentare pentru tratarea sau prevenirea gutei:
- vitamina C - aportul de cel putin 1500 mg de vitamina C pe zi reduce nivelul de acid uric si riscul dezvoltarii gutei cu cel putin 50%. Nivelurile ridicate de vitamina C pot preveni aparitia gutei.
- extractul de cirese - se vor evita atat kilogramele in plus cat si sucurile acidulate, iar in schimb se vor administra 500 mg de extract de cirese negre.
Studiile au aratat ca acestea contribuie la scaderea nivelurilor de acid uric din sange gratie unor compusi numiti anticiani, care au rolul de a reduce inflamatia.
Expertii spun ca toate tipurile de cirese ofera aceleasi beneficii.
- quercetina - un gram din acest tip de flavonoizi, zilnic, reduce sansa formarii cristalelor de acid uric.
- bromelaina - o enzima care se gaseste in ananas, bromelaina este o substanta antiinflamatoare eficienta.
Se va lua o capsula de 350 sau 500 mg de doua ori pe zi.
- turmeric - un ingredient esential din curry, o capsula de 300 mg din aceasta planta cu rol antiinflamator natural, de trei ori pe zi, reduce inflamatia si durerea provocate de guta.
- otetul din vin de mere - acidul malic din compozitia acestuia este considerat de unii experti benefic pentru dizolvarea acidului uric si la eliminarea acestuia din organism.
Este de preferat sa se consume 30 ml de otet de mere organic in fiecare zi.
- uleiul de peste - doua grame de ulei de peste pe zi reduce inflamatia provocata de guta.
- gheara dracului - mai multe studii au ajuns la concluzia ca planta gheara dracului amelioreaza durerea si inflamatia la fel de mult ca si antiinflamatoarele nesteroidiene.
Expertii sugereaza consumul a 750 mg de extract din aceasta planta de trei ori pe zi.
Guta este o boala care poate fi tinuta sub control.
Mentinerea unei greutati optime, o dieta sanatoasa si administrarea de suplimente nutritive pot fi de ajutor si pot reduce riscul aparitiei crizelor specifice bolii.