O persoana care se simte obosita, neajutorata, este pesimista, nemultumita, are tendinta sa se izoleze si este lipsita de energie, probabil ca sufera de epuizare sau burn-out.
Disconfortul si nefericirea cauzate de epuizare pot afecta relatiile sociale, activitatea profesionale si starea de sanatate a unei persoane. Dar aceasta stare poate fi remediata.
Epuizarea este o stare emotionala, mentala si fizica provocata de stres excesiv si prelungit. Ea apare in cazul persoanelor care se simt coplesite si incapabile sa finalizeze diverse activitati in mod constant. Daca stresul se manifesta in continuare, poate sa dispara si motivatia care duce la asumarea anumitor roluri.
Epuizarea reduce productivitatea si scade nivelul energiei, iar persoana afectata se poate simti fara speranta, neajutorata, blazata, pesimista si frustrata.
Oricine experimenteaza urmatoarele situatii poate fi epuizat:
- are o perioada prelungita de timp, de zile grele, care nu se mai termina;
- se simte tot timpul obosit;
- considerea ca a avea grija de familia sa ori sa acorde importanta activitatilor sale profesionale inseamna o pierdere totala de energie;
- in cea mai mare parte a zilei sarcinile sunt percepute ca fiind coplesitoare;
- simte ca nimic din ceea ce face sau realizeaza nu este apreciat.
Efectele negative ale epuizarii se vor resimti in fiecare domeniu al vietii: inclusiv in cel social sau in cadrul familiei. Epuizarea poate provoca schimbari pe termen lung asupra organismului unei persoane, care il vor face vulnerabil la boli (cum ar fi raceala si gripa). Din cauza numeroaselor consecinte este important sa se ia masuri si sa se trateze epuizarea.
Epuizarea poate fi rezultatul implacabil al stresului agravat, dar nu este echivalenta cu stresul accentuat. Stresul, implica o serie de presiuni care solicita o persoana atat fizic cat si psihic.
Oamenii stresati pot functiona si isi pot mentine optimismul, iar atunci cand vor mentine lucrurile sub control se vor simti si mai bine. Epuizarea in schimb, este asociata cu pesimism, lipsa de motivatie si griji excesive.
Persoanele care se confrunta deseori cu epuizarea nu vad nicio speranta sau schimbare pozitiva pentru situatiile in care se afla. Daca stresul presupune responsabilitati multiple, in cazul epuizarii, nu se mai gasesc alternative sau cai de rezolvare. Pe de alta parte, o persoana poate fi constienta de stresul excesiv dar ii va fi dificil sa constate ca sufera de epuizare.
Stres versus epuizare
Caracteristicile stresului prelungit sau patologic sunt:
- supraresponsabilizare;
- emotii accentuate;
- stare de alerta si hiperactivitate;
- energie scazuta;
- predispozitie catre anxietate;
- prejudiciul de baza este de natura psihica;
- printre consecintele sale se numara decesul prematur.
Caracteristicile epuizarii sunt:
- lipsa dorintei de a fi angajat in diverse activitati (apatie, pasivitate si detasare);
- deteriorare emotionala;
- neputinta si lipsa de speranta;
- pierderea motivatiei, sperantei, idealurilor;
- predispozitie catre depresie si retragere sociala;
- prejudiciul de baza este de natura emotionala;
- pentru cei care sufera de epuizare viata nu merita traita.
Exista mai multe cauze ale epuizarii. In cele mai multe dintre situatii, epuizarea provine de la locul de munca. Oricine se simte suprasolicitat sau supraevaluat poate suferi de epuizare: de la un functionar care munceste din greu si care n-a beneficiat de o vacanta la timp sau de o marire de salariu in ultimii doi ani la mamele care incearca sa isi imparta responsabilitatea intre grija pentru copii, treburile casei si parintii in varsta.
Epuizarea nu este cauzata doar de activitatile stresante sau de prea multe responsabilitati. Alti factori care contribuie la epuizare, includ stilul de viata si anumite trasaturi de personalitate. Modul in care o persoana priveste lumea si pe cei din jurul sau, rolul pe care il joaca in familie si societate poate provoca epuizare atat la locul de munca dar si in cadrul familiei.
Epuizarea ar putea sa apara in urma a diverse situatii la locul de munca:
- lipsa controlului la locul de munca;
- lipsa de recunoastere sau recompense pentru munca de calitate;
- asteptari nerealiste sau exigente prea mari la locul de munca;
- realizarea unor activitati monotone sau neapreciate;
- munca intr-un mediu haotic sau in care presiunea este foarte mare.
Epuizarea ar putea fi provocata de stilul de viata in urmatoarele cazuri:
- prea multa munca fara suficient timp pentru relaxare si socializare;
- asteptari prea mari de la prea multi oameni;
- asumarea a prea multe resonsabilitati, fara a obtine ajutor suficient de la ceilalti;
- somn insuficient;
- lipsa unor relatii apropiate, suportive, de sustinere.
Epuizarea ar putea fi cauzata de trasaturile de personalitate ale unei persoane:
- tendinta catre perfectiune (nimic nu este vreodata suficient de bun);
- viziune pesimista asupra propriei persoane si asupra lumii;
- nevoia de a detine controlul, reticenta in a lasa alta persoana sa ia decizii;
- asteptari majore, personalitate de tip A.
Epuizarea este un proces gradual care se desfasoara pe o perioada extinsa de timp. Aceasta nu are loc peste noapte, dar se poate accentua, mai ales in cazul persoanelor care nu sunt atente la semnalele sale de avertizare, care sunt subtile la inceput dar se inrautatesc pe masura ce timpul trece. Simptomelor precoce ale epuizarii trebuie sa li se acorde atentie inca din faza de debut pentru a se preveni o cadere majora; nu trebuie ignorate.
Printre semnele si simptomele fizice ale epuizarii se enumera:
- senzatia de oboseala si energie scazuta in majoritatea timpului;
- imunitate scazuta, stare generala de rau;
- dureri frecvente de cap, dureri de spate, musculare;
- schimbarea obiceiurilor si a poftei de mancare sau somn.
Printre semnele emotionale ale epuizarii sunt incluse:
- sentimentul de indoiala si lipsa de incredere;
- senzatia de neajutorare, neputinta si pesimism;
- detasare si senzatia de singuratate;
- pierderea motivatiei;
- cinism si pesimism;
- lipsa sentimentului de implinire si satisfactie.
Comportamentul unei persoane epuizate ar putea fi caracterizat de:
- evitarea responsabilitatilor;
- izolare;
- amanarea si tergiversarea activitatilor zilnice, a sarcinilor;
- refugierea in droguri, alcool sau alimentatie inadecvata;
- exprimarea si manifestarea frustrarii fata de alte persoane;
- intarzierea sau chiar lipsa la locul de munca.
Uneori este prea tarziu ca epuizarea sa fie prevenita. Totusi, aceasteia trebuie sa i se acorde atentia cuvenita, trebuie luata in serios, nu trebuie sa se amane terapia si aplicarea masurilor de ameliorare si indepartare a epuizarii, intrucat in caz contrar, afectarea emotionala si fizica pot fi destul de serioase.
Iata cateva sfaturi care ar putea fi utile in cazul prevenirii agravarea epuizarii:
1. Incetinirea ritmului de viata - Cand o persoana se afla intr-un stadiu avansat de epuizare, trebuie sa isi rezerve cat mai mult timp pentru odihna, reflectie si terapie. De asemenea, trebuie sa evite angajarea in activitati dificile sau stresante;
2. Suport - Persoanele care sufera de epuizare au tendinta de a se proteja, sa-si conserve energia si sa se izoleze. Prietenii si familie sunt importanti inclusiv in perioadele dificile si vor dori sa fie alaturi de cel afectat. De aceea, acestora li se poate cere sprijinul sau pur si simplu ar trebui sa li se impartaseasca ceea ce simtiti: in acest mod lucrurile se pot echilibra;
3. Reevaluarea obiectivelor si prioritatilor - Fiecare persoana trebuie sa-si faca timp sa se gandeasca la sperantele sale, vise si idealuri. In cazul in care se neglijeaza ceva cu adevarat important, epuizarea poate fi o oportunitate de a redescoperi ceea ce provoaca fericirea si pentru a schimba lucrurile sau cursul vietii intr-un mod corespunzator.