Medicul, de obicei, recomanda pacientilor diverse masuri de prevenire a cancerului de colon, san ori pulmonar. Printre acestea se enumera: realizarea periodica de mamografii si colonoscopii, interzicerea fumatului, prezentarea la medic in cazul aparitiei manifestarilor ingrijoratoare si neobisnuite, etc.
Cand a fost ultima data cand v-a aparut in cavitatea bucala o rana care a persistat, cand ati avut febra inexplicabila sau dureri articulare ori disconfort in timpul actului sexual?
Aceste simptome pot fi caracteristice a trei tipuri de cancer care nu primesc atentia pe care o merita: cancer oral, leucemie si cancer endometrial. Chiar daca acestea sunt printre cele mai frecvente cancere care afecteaza mai ales femeile de peste 55 de ani, medicii le pot trece de multe ori cu vederea, concentrandu-si atentia asupra situatiilor de sanatate, aparent, mult mai serioase.
Riscul unei persoane de a dezvolta cancer oral este de 1 la 98, iar categoria de persoane cu riscul cel mai mare le include pe cele cu varsta cuprinsa intre 55-65 de ani. Cancerul oral este mai letal decat ar putea sa fie, intrucat oamenii au tendinta de a-i ignora simptomele (de obicei este depistat in stadiile avansate).
Orice persoana care are o leziune in gat, cavitatea bucala sau buze care nu se vindeca in termen de doua saptamani, ar trebui sa se prezinte la medic pentru investigatii. O schimbare a culorii acesteia, durerea persistenta, sensibilitatea sau amorteala oriunde la nivelul gurii sau pe buze reprezinta semnale de alarma in aceasta directie.
Aproximativ 75% dintre cazurile de cancer oral sunt cauzate de fumat si consum de alcool. Aceste obiceiuri determina manifestarea de cancer oral intr-o pondere de 6 barbati/1 femeie. In ultimii 50 de ani, insa, incidenta bolii a crescut si in randul femeilor, in prezent raportul fiind de doi barbati fata de o femeie. De aceea, trebuie ca fiecare persoana sa limiteze cantitatea de alcool la un pahar pe zi.
Buzele oricarei persoane trebuie protejate. Cremele solare nu sunt prea gustoase, alternativa ar fi alegerea unui balsam protector, contra razelor ultraviolete, iar apoi se poate aplica rujul sau glossul preferat.
Multe persoane cred ca este o boala intalnita mai ales in copilarie, dar cea mai mare pondere a bolii a fost intalnita in randul persoanelor cu varste cuprinse intre 55 si 74 de ani. Orice simptom al bolii este important: daca o persoana este foarte palida sau face vanatai cu usurinta, in cazul in care gingiile ii sangereaza in mod excesiv, poate sa fie timpul pentru investigatii medicale. Oboseala extrema, febra inexplicabila si durerile de oase si articulare sunt alte simptome comune.
Testarea medicala este importanta, totusi trebuie sa se evite investigatiile inutile: scanarea CT este un excelent instrument de diagnostic dar aceasta metoda implica mai multe radiatii decat razele X si poate fi suprasolicitanta pentru organism. De fapt, cercetatorii estimeaza ca mai mult de o treime dintre scanarile CT sunt inutile. Dozele mari de radiatii ar putea declansa leucemie. De aceea, orice persoana trebuie sa se asigure ca orice investigatie de acest tip este utila sau daca se poate, ar trebui inlocuita cu alta: ecografie sau RMN, de exemplu.
Riscul aparitiei cancerului in cazul oricarei femei ar fi de 1 la 40. Acesta este al patrulea tip de cancer intalnit in cazul persoanelor de sex feminin: aproximativ 90% din cazuri apar la femeile de peste 50 de ani. Cele care au un surplus de greutate sunt mult mai vulnerabile sa dezvolte acest tip de carcinom. Femeile obeze sunt de doua-trei ori mai predispuse sa manifeste boala. Grasimea actioneaza asupra glandelor hormonale, creste nivelul de estrogen si a altor hormoni din organism, iar acest lucru stimuleaza cresterea de tesuturi anormale.
Atunci cand apare vreo sangerare vaginala neobisnuita, fiecare femeie trebuie sa consulte medicul. Peste 80% din cazurile de cancer endometrial sunt depistate in stadiul de debut, atunci cand acesta este tratabil (de obicei, simptomele bolii determina persoana care le experimenteaza sa mearga la medic: sangerari vaginale dupa menopauza sau intre menstre, dureri acute pelvine mai ales in timpul actului sexual, etc.).
Cunoasterea istoricului familial este foarte importanta: asa cum aceleasi mutatii genetice pot supune anumite persoane unui risc crescut de cancer de colon, de exemplu, aceleasi mosteniri genetice pot predispune inclusiv la aparitia cancerului endometrial. In acest caz, se va realiza in mod constant screeningul pentru cancer endometrial, dupa varsta de 30 de ani.
In urma unor cercetari recente realizate asupra unui lot important de femei, peste 250.000 de persoane de sex feminin care au facut exercitii fizice timp de mai multe ore, saptamanal, au reusit sa reduca riscul cancerului endometrial cu pana la 52%. Frecventa exercitiului a contat mult mai mult decat intensitatea acestuia (menajul, gradinaritul, mersul pe jos sunt suficiente).
De asemenea, specialistii atrag atentia asupra consumului de suplimente care contin fier dupa menopauza, situatie care ar creste riscul de cancer endometrial cu peste 70%. Dupa 50 de ani se recomanda sa se consume maxim 18 mg de fier pe zi, cantitate usor de obtinut in urma consumului de alimente.
Cancerul ocult (cu tumora primara nelocalizata)
Se estimeaza ca pana la aparitia unui conglomerat de 10000 de celule maligne (definitie accepta pentru un cancer in situ), nu exista actualmente metode diagnotice curente pentru detectia formatiunilor tumorale. Cu atat mai putin cand avut loc transformarea unei singure celule normale in fenotipul malign (celula neoplazica); trebuie retinut ca, in absenta unor imunodeficiente sau alte afectari ale sistemul imun de aparare al organismului, acesta poate distruge fara probleme celula neoplazica si, de aici, organismul este scutit de lupta cu un cancer "cu drepturi depline" - acest proces are loc de mii de ori pe secunda!
Exista totusi situatii, la pacienti asimptomatici, se descopera la un examen imagistic sau examinarea fizica de control, una sau mai multe adenopatii (cresterea in dimensiuni a unor noduli limfatici) sau formatiuni tumorale care au caracter de determinari secundare (metastaze), dar la care este imposibil de pus eticheta ferma de tumori maligne, iar acesta lucru se constata in absenta unei tumori primitive (primare) la examenul radioimagistic.
Daca biopsia adenopatiei sau formatiunii tumorale cu caracteristic de metastaza confirma prezenta de celule neoplazice, suntem in fata unui cancer ocult (o malignitate cu sediu primar necunoscut). Din fericire, examenul imagistic care trebuie efectuat in localizarea tumorii primare (PET-CT - tomografie cu emisie de pozitroni-computer tomograf), are criteriu de decontare de catre CNAS.
Cancerul ocult, in absenta unor adenopatii palpabile (spre exemplu, la nivel latero-cervical sau la nivel inghinal), poate fi complet asimptomatic, chiar si cu absenta semnelor si simtomelor unei boli consumptive (scadere inexplicabila in greutate, astenie si fatigabilitate, febra inexplicabila).
Optiunile terapeutice depind de tipul celulei neoplazice pusa in evidenta la examenul histopatologic de la biopsie (deobicei fiind necesar si un examen imunohistochimic) si extensia bolii oncologice. Un cancer ocult poate ascunde, cateodata, un melanomul care a metastazat, daca nu s-a realizat o atenta examinare dermatoscopica de catre medicul dermatolog, iar de aici atitudinea terapeutica se schimba dramatic.