Orice persoana de sex feminin trebuie sa consulte medicul ginecolog pentru o examinare pelvina si un test papanicolau imediat dupa ce isi incepe viata sexuala sau dupa varsta de 18 ani.
Aceste investigatii se vor face o data pe an, in cazul femeilor cu varsta cuprinsa intre 21-29 de ani, iar de la 30-64 de ani o data la doi ani.
Adolescentele vor consulta medicul ginecolog inca de la 13-15 ani: aceste vizite nu presupun o consultatie propriu-zisa ci se va stabili o relatie intre doctor si pacienta.
Specialistul va solicita informatii legate de istoricul medical si sexual (chiar daca persoana in cauza nu a intretinut relatii sexuale).
Acesta ar putea fi un moment potrivit pentru tinere sa puna intrebari legate de bolile cu transmitere sexuala, dar si despre metodele contraceptive.
Se va consulta medicul ginecolog daca se manifesta urmatoarele simptome:
- scurgeri vaginale anormale sau persistente
- sangerare intre ciclurile menstruale normale
- sangerare dupa actul sexual.
Chiar daca in majoritatea cazurilor testul papanicolau nu este necesar dupa varsta de 30 de ani, totusi, toate femeile trebuie sa beneficieze de un examen pelvin anual pentru a se depista eventualele infectii sau modificari anormale care se pot manifesta la nivelul aparatului genital.
Daca o persoana a facut un test pentru a detecta prezenta HPV (human papilloma virus) si acesta a fost negativ, nu inseamna ca nu trebuie sa mearga la consultul ginecologic anual.
Cu fiecare partener sexual nou, riscul de a dezvolta HPV creste cu 15%. Acest lucru inseamna ca avand parteneri multipli, sansele unei femei de a manifesta HPV cresc substantial.
Specialistii recomanda ca persoanele de gen feminin care sufera de HIV sau de alte boli si conditii in care imunitatea organismului este compromisa, sa faca anual, frotiul papanicolau.
In cazul in care cancerul de col uterin este depistat la timp, se poate interveni pentru eradicarea lui.
Studiile au confirmat ca majoritatea femeilor diagnosticate cu acest tip de cancer nu au realizat testul papanicolau (sau testul citologic) intr-o perioada de cinci ani sau chiar mai indelungata.
Din pacate, in majoritatea cazurilor, cancerul de col uterin se afla intr-un stadiu avansat atunci cand este diagnosticat.
Examenul anual pelvin nu este singurul motiv pentru care o femeie trebuie sa consulte medicul ginecolog.
Se va merge la consultatie ori de cate ori apar semne sau simptome anormale:
- dureri pelvine sau crampe menstruale atat de severe incat pot perturba desfasurarea normala a activitatilor zilnice, chiar si pentru cateva zile pe luna
- sangerari anormale sau abundente (cele care necesita schimbarea tampoanelor la fiecare doua-trei ore)
- sangerarile care au loc intre ciclurile menstruale
- prezenta oricarei scurgeri neobisnuite, mancarime, durere, inflamatie existente la nivelul vaginului sau in partea inferioara a abdomenului.
Oricare dintre manifestarile de mai sus pot indica o infectie vaginala sau o boala cu transmitere sexuala care ar putea afecta fertilitatea unei femei.
Acestea ar putea indica si boli cum ar fi:
- endometrioza
- boala inflamatorie pelvina
- infertilitate.
Medicul ginecolog va mai fi consultat si in cazul in care o femeie:
- isi planifica o sarcina
- presupune ca este deja insarcinata, pentru a urmari evolutia acesteia si a contribui la nasterea unui copil sanatos
- considera ca ar putea avea o infectie a aparatului genital sau in cazul in care aceasta are un partener diagnosticat cu o boala cu transmitere sexuala
- a suferit de boli cu transmitere sexuala
- are o mama sau sora care au dezvoltat cancer de san inainte de menopauza.
Este foarte important sa pentru o persoana de sex feminin sa mearga la cabinetul unui specialist in cazul in care observa orice fel de modificare la nivelul sanilor (noduli, portiuni intarite, modificari ale pielii, retragere recenta a mameloanelor, scurgeri anormale, schimbari la nivelul marimii sau formei sanului, dureri, disconfort, sensibilitate la atingere, etc.).
In cazul in care examenul anual pelvin si testul papanicolau au loc la una sau doua saptamani dupa incheierea ciclului menstrual, rezultatele acestora sunt mai concludente.
Spalaturile vaginale nu sunt recomandate din cauza riscurilor de infectie. Este important ca inainte de investigatiile ginecologice sa nu se faca nici un fel de spalaturi intravaginale, iar relatiile sexuale sa fie intrerupte timp de cel putin 24 de ore, inainte de examinare.
Pentru a se diminua disconfortul din timpul consultului, vezica urinara va fi golita.
La consultatie, pacienta ar trebui sa ii prezinte medicului istoricul medical sexual (orice fel de boli cu transmitere sexuala, infectii, dureri, scurgeri sau alte simptome ) si ar trebui sa cunoasca data la care a avut loc ultima menstruatie (pentru a nu fi uitate, unele din aceste detalii, ar putea fi notate, din timp).
Daca examenul pelvin anual este realizat in mod constant de acelasi medic, acesta poate solicita si realizarea unor teste de rutina cum ar fi sumar de urina, nivelul colesterolului si al zaharului din sange, etc. pentru evaluarea starii generale de sanatate.
Ce se intampla in timpul unui test papanicolau si al examinarii pelvine?
In timpul consultului ginecologic, medicul ar putea solicita cateva informatii, pacientei: nivelul tensiunii arteriale, greutate, rezultele analizelor urinare, dar si data la care a avut loc prima si ultima menstruatie.
Dupa discutia prealabila, pacienta se va dezbraca de hainele din partea inferioara a corpului si se va aseza pe masa de examinare. Chiar daca medicul este de sex masculin, de obicei, in cabinet va fi prezenta si o asistenta de sex feminin.
Prezenta asistentei va oferi un plus de confort, pe parcursul consultatiei.
Medicul va evalua cu atentie zona pelvina, iar uneori poate palpa si zona abdominala pentru a depista eventualele nereguli. Daca este cazul, se vor examina si sanii. Specialistul va oferi informatii si instructiuni legate de autoexaminarea sanilor si va recomanda mamografia persoanelor trecute de 35 de ani.
In timpul examenului pelvin si cand se vor recolta celulele pentru frotiul papanicolau, pacienta va sta pe o masa ginecologica cu picioarele desfacute si sprijinite pe niste suporti speciali.
Medicul va introduce un specul in vagin pentru a determina deschiderea peretilor vaginali, astfel incat sa poata fi vizualizat cervixul si pentru a se putea colecta mostra de tesut cervical necesara pentru testul papanicolau.
Care este procedura pentru recoltarea unei probe pentru testul papanicolau
Pentru a obtine frotiul papanicolau, medicul va introduce un betisor lung care va avea un tampon de bumbac la capatul introdus in vagin si va preleva un esantion de celule din colul uterin care va fi analizat de catre un specialist anatomopatolog.
Pentru obinerea rezultatului sunt necesare aproximativ cinci zile.
Ce se intampla daca rezultatul testului papanicolau este anormal?
In majoritatea cazurilor, in care rezultatul frotiului papanicolau nu este cel normal, cauza nu este neaparat cancerul de col uterin, ci, mai degraba o infectie vaginala, vaginita bacteriana sau chiar boli cu transmitere sexuala nediagnosticate.
Testul papanicolau nu este un instrument de diagnosticare, acesta nu poate stabili cu exactitate daca o persoana are cancer sau o alta boala: este doar o modalitate de screening care indica daca este necesara o noua evaluare.
Daca o persoana obtine rezultate anormale in urma unei asemenea analize, medicul poate solicita o noua recoltare de celule de la nivelul cervixului, in urmatoarele trei sau sase luni sau poate recomanda alte investigatii suplimentare, cum ar fi colposcopia.
O alta parte a examinarii pelvine se numeste examenul bimanual.
Medicul ginecolog va introduce doua degete ale unei maini in vagin, iar cealalta mana o va aseza in partea de sus a abdomenului inferior pentru a incerca sa depisteze orice fel de anomalie la nivelul cavitatii pelvine, prin miscarea degetelor in interiorul vaginului si prin apasarea abdomenului.
In timpul acestei examinari, medicul va verifica dimensiunea, forma si mobilitatea uterului, va incerca sa depisteze eventualele modificari de la nivelul uterului si ovarelor (chisturi ovariene, de exemplu) sau prezenta unor fibroame.
La femeile cu varsta de peste 40 de ani se recomanda si examenul colorectal si o analiza pentru determinarea sangerarilor oculte care care putea fi prezente in scaun, pentru diagnosticarea in timp util a cancerului de colon.
In cazul in care medicul ginecolog nu efectueaza acest gen de examinare, ar trebui consultat gastroenterologul.
Dupa consultatie, ginecologul va putea raspunde la intrebarile pacientei, indiferent ca este vorba despre modalitatile de contraceptie, diverse simptome, menstruatie neregulata, infectii vaginale, raporturi sexuale dureroase sau chiar scaderea brusca in greutate si caderea parului.