Scolioza este o afectiune a coloanei vertebrale in care se poate observa o deviere in plan frontal, in cadrul careia apare gibozitatea – rotatia corpurilor vertebrale, manifestata prin iesirea in afara a coastelor, coloana fiind in parametri normali dreapta. In mod frecvent scolioza apare in zona dorsala (mijlocul coloanei) sau lombar (in josul coloanei).
Pentru deviatii mai mici de 10 grade nu exista grad mare de risc, ele fiind curburi normale ale coloanei, curburile care depasesc 10 grade se pot considera scolioze. Scoliozele se pot clasifica in scolioza de tip C sau scolioza de tip S.
Scoliozele pot aparea din cauze necunoscute (scolioza idiopatica), acest tip de scolioza se manifesta la peste 75% din cazuri. Scoliozele pot aparea la copii si adolescenti din cauza factorilor genetici, de cele mai multe ori fiind o afectiune mostenita (o regasim la parinti).
La adulti, scolioza poate aparea din cauza proceselor degenerative (imbatranirea), modificarile curburilor coloanei fiind cauzate de osteoartrita si osteoporoza. Scoliozele pot aparea din cauza hormonala - la copii, atunci cand cresterea se face rapid, iar coloana nu poate sustine restul scheletului, si genetic - se mosteneste de la parinti.
In general, la copii sau la adolescenti, scolioza nu se poate observa si nu are simptomatologie pana la momentul in care afectiunea este deja instalata si deformarile coloanei vertebrale sunt evidente.
Parintii pot depista o scolioza la copii atunci cand hainele copilului nu „se aseaza”, tivurile de la jachete, sacouri, tricouri etc. sunt inegale.
Copilul cu scolioza poate prezenta coloana usor curbata, iar coastele proeminent iesite in afara.
Copilul cu scolioza se poate recunoaste foarte usor dupa urmatoarele aspecte:
- are un umar mai ridicat decat celalalt;
- capul se poate observa ca este descentrat (copilul il tine inclinat spre o parte);
- un omoplat poate fi iesit mai mult in afara;
- din cauza decompensarii, sternul poate suferi si el modificari;
- la adolescente, un san poate fi mai ridicat decat celalalt si mai proeminent;
- soldurile sunt inegale (unul mai ridicat decat celalalt);
- scurtarea membrelor inferioare (un picior sa para mai lung decat celalalt din cauza soldurilor inegale).
Adultul cu scolioza poate dobandi aceasta afectiune cauzata de pozitia vicioasa de la serviciu, birou, masina etc. In cazul adultului, se mai poate discuta despre modificarile curburilor anatomice.
In cazul scoliozelor si in procesul de tratare, rolul important il au: medicul de recuperare medicala, asistentul BFT, kinetoterapeutul, fizioterapeutul, asistentul social, ortopedul, medicul pediatru si maseurul, ei fiind cei care pun diagnosticul si trateaza aceasta afectiune.
Din punct de vedere al motricitatii, evolutia scoliozei influenteaza negativ majoritatea miscarilor trunchiului. Atat din cauza diformitatilor anatomice, cat si din cauza durerilor survenite in urma curburilor patologice, mersul este si el viciat.
Procedurile de fizioterapie, masaj terapeutic sau kinetoterapie pot ajuta mult in ceea ce priveste calmarea durerilor si intr-o oarecare masura si in ceea ce priveste corectarea curburilor patologice.
Dupa un anumit grad de evolutie insa, corectarea curburilor patologice nu este posibila fara o interventie chirurgicala. In special la copii, se recomanda controale periodice in perioada de crestere pentru a descoperi din timp orice curbura patologica a coloanei vertebrale si pentru a putea lua masurile necesare, incetinind sau stopand procesul de evolutie al afectiunii.
Scolioza in cele mai multe cazuri este urmata de dureri de spate, dificultate la respiratie (in cazul unei scolioze toracale), de dificultate de a sta in ortostatism (in cazul unei scolioze lombare apare senzatia de „taiere a spatelui” atunci cand stam in picioare pentru o perioada mai lunga de timp).
Durerile de spate cauzate de scolioza pot fi ameliorate cu un tratament medicamentos (antialgic in combinatie cu un miorelaxant), dar se trateaza efectul, nu cauza, se mai poate trata cu fizioterapie atunci cand durerea este cauzata de contracturile musculare cauzate de aceste curburi ale coloanei.
Fizioterapia vine in ajutorul pacientului cu formele de curent antialgice, miorelaxante, decontracturante, antiinflamatorii, pregatind pacientul pentru tratarea scoliozei prin kinetoterapie (gimnastica medicala).
Formele de curenti folositi in fizioterapie in cazul scoliozelor au ca efect o mai buna efectuare a exercitiilor facute in sala de kinetoterapie, deoarece pacientul intra cu un alt tonus muscular, coloana este pregatita in prealabil.
Exista forme de curenti care ajuta coloana vertebrala prin efectele pe care le creaza: antialgice (eliminarea durerii), decontracturante (contracturile musculare sunt combatute, indiferent daca au la origine afectiuni musculo-scheletice sau neurologice, prin ameliorarea functionarii receptorilor din muschii responsabili cu reglarea tonusului muscular), miorelaxante (favorizeaza relaxarea musculara, trateaza spasticitatii musculare), tonifiant (intarirea musculaturii spatelui).
Dupa efectuarea a cel putin 10 sedinte de fizioterapie, pacientul este pregatit sa intre in sala de kinetoterapie. In cazul unei scolioze mai severe, se impune interventia chirurgicala pentru a preveni o agravare a curburii coloanei, pentru a stabiliza coloana si pentru a impiedica unirea vertebrelor intre ele.
O scolioza trebuie operata atunci cand masuratorile indica o curbura mai mare de 45-50 grade. In cazul acestor curburi, corsetul, fizioterapia si kinetorapia sunt depasite ca si mijloace de tratament.
Inotul mai poate si el constitui o masura de tratament in afectiunile coloanei, in cazul scoliozei se poate observa o ameliorare a contractiilor musculare determinate de scolioza si ca atare exercitiile se pot efectua cu o mai mare eficienta.
Sportul poate preveni aparitia scoliozei si in acelasi timp o poate si trata incepand de la varste mici. Tonifierea musculaturii spatelui si abdomenului, corectarea pozitiilor vicioase duc la ameliorarea simptomatologiei.