Halucinatia este un simptom in care o persoana percepe evenimente sau lucruri care nu exista, iar experientele senzoriale nu sunt provocate de stimularea organelor senzoriale. Halucinatiile implica auzul, vazul, simtul tactil, mirosul si chiar gustul unor lucruri care nu sunt reale. Cea mai comuna forma de halucinatii sunt cele auditive (voci, sau alte sunete care nu au nici o sursa fizica).
Halucinatiile sunt asociate cu tulburari de sanatate mintala si cel mai des cu schizofrenia. Totusi, acestea pot fi provocate si de tulburarea bipolara, depresie sau manie, mai ales daca au si caracteristici psihotice.
Halucinatiile pot fi, de asemenea, cauzate de alte situatii si conditii, cum ar fi intoxicatii, abuzul de substante sau sevrajul de la anumite medicamente si droguri, precum alcoolul sau benzodiazepinele. De asemenea, pot aparea in cazul unor boli neurologice, precum boala Parkinson, Alzheimer sau epilepsia. Tulburarile de somn, cum ar fi narcolepsia, pot provoca, de asemenea, halucinatii, in special la trezire sau in timpul somnului.
Este important de mentionat ca unele halucinatii pot fi experimentate de persoane care nu sufera de nicio tulburare de sanatate mintala, in special in situatii de stres intens, epuizare sau privare de somn. In aceste cazuri, halucinatiile sunt, de obicei, temporare si dispar odata ce factorii cauzatori sunt eliminati.
In general, halucinatiile pot implica diverse simturi si pot lua diverse forme, printre care se numara:
Halucinatii tactile: Acestea implica senzatia tactila a unei vietati sau a altor obiecte care nu sunt prezente in realitate. Persoana poate simti ca este atinsa, mangaiata sau stransa, chiar si in absenta unor stimuli externi.
Halucinatii auditive: Acestea se refera la auzirea unor voci, sunete sau zgomote atunci cand nimeni nu vorbeste si nu exista nicio sursa fizica a sunetului. Halucinatiile auditive pot fi simple, ca zgomotele de fundal, sau complexe, precum conversatiile sau muzica.
Halucinatii vizuale: Acestea implica vizualizarea unor lumini, obiecte, persoane sau animale care nu exista in realitate. Halucinatiile vizuale pot varia de la forme simple si geometrice, pana la scene complexe si detaliate.
Halucinatii olfactive: Acestea implica perceperea unor mirosuri care nu provin din surse externe reale. Halucinatiile olfactive pot fi placute, precum mirosul de flori, sau neplacute, precum mirosul de fum sau al unui gaz toxic.
Halucinatii gustative: Acestea implica experimentarea unor gusturi neobisnuite sau neplacute in absenta unor stimuli gustativi reali. Gusturile pot fi amare, metalice, dulci sau sarate, si pot provoca disconfort sau anxietate.
Majoritatea drogurile recreative, inclusiv LSD, marijuana, pot provoca halucinatii. Halucinatiile cauzate de aceste droguri sunt in special vizuale; mai exact pacientul vede halouri in jurul surselor de lumina. De regula, persoanele care consuma droguri constrientizeaza ca perceptia lor este distorsionata.
Halucinatiile auditive apar frecvent in cazul pacientului cu tulburari psihice, precum schizofrenia, insa sunt specifice si consumatorilor de cocaina, amfetamina sau alte stimulente. Acestea provoaca senzatia ca gandaci sau mai intecte sunt pe piele sau sub piele.
In unele cazuri, prezenta halucinatiilor este normala; de exemplu, o persoana poate auzi vocea sau poate vedea o persoana draga care a decedata de curand. Aceasta experienta, cunoscuta sub numele de halucinatie de doliu sau halucinatie de pierdere, este o reactie naturala si frecventa la pierderea unei persoane apropiate. Acest tip de halucinatie nu este neaparat un motiv de ingrijorare si, de obicei, dispare pe masura ce persoana trece prin procesul de doliu.
Halucinatiile pot aparea si in timpul somnului sau in momentele de tranzitie intre somn si veghe. Acestea se numesc halucinatii hipnagogice (cand apar la adormire) sau halucinatii hipnopompice (cand apar la trezire). Desi pot fi perturbatoare, aceste halucinatii nu indica neaparat o problema de sanatate mintala si sunt considerate fenomene normale.
In plus, halucinatiile pot fi experimentate de persoane perfect sanatoase in situatii de stres extrem, epuizare sau privare de somn. De obicei, aceste halucinatii sunt temporare si dispar odata ce factorii cauzatori sunt eliminati sau situatia stresanta se incheie.
Cu toate acestea, este important sa monitorizam halucinatiile si sa ne consultam cu un profesionist in domeniul sanatatii mintale daca acestea persista, se agraveaza sau daca apar impreuna cu alte simptome care pot indica o problema de sanatate mintala. Acest lucru poate ajuta la identificarea oricaror probleme subiacente si la gasirea tratamentului adecvat.
Exista mai multe cauze care declanseaza halucinatiile:
- alcoolismul, consumul de droguri (lsd, cocaina, marijuana, amfetamina, heroina, ketamina);
- starile de delirium (sindrom confuzional) sau dementa (halucinatiile vizuale sunt cele mai des intalnite);
- epilepsia (din cauza tulburarilor care apar la nivelul lobului temporal) - halucinatii oflactive;
- febra - in mod special la copii si la varstnici;
- narcolepsia;
- tulburari psihice: schizofrenia, depresia psihotica, sindromul de stres post-traumatic;
- probleme senzoriale, cum ar fi orbirea sau surditatea;
- afectiuni grave: insuficienta hepatica, insuficienta renala, SIDA si cancer la nivelul creierului.
O persoana care incepe sa manifeste halucinatii si care nu este ancorata in realitate trebuie dusa de urgenta la medic. Exista multe afectiuni medicale care pot provoca halucinatii si care se pot transforma rapid in situatii de urgenta. O persoana cu halucinatii poate fi nervoasa, paranoica, speriata si nu trebuie lasata singura.
La ce sa va asteptati in timpul consultului medical?
Medicul va face un examen fizic si va dori sa cunoasta istoricul medical al pacientului. Pot fi necesare analize de sange.
Printre intrebarile referitoare la istoricul medical se pot regasi:
- De cat timp se manifesta halucinatiile?
- Halucinatiile apar inainte sau dupa somn?
- O persoana draga a decedat recent sau pacientul a suferit recent vreun stres emotional?
- Care sunt medicamentele administrate pacientului?
- Pacientul consuma frecvent alcool?
- Utilizeaza droguri ilegale?
- Pacientul se simte agitat sau confuz?
- A manifestat: febra, dureri de cap, varsaturi severe?
Tratamentul halucinatiilor depinde de cauza acestora. In cazul tulburarilor de sanatate mintala, medicamentele antipsihotice sunt adesea folosite pentru a reduce simptomele, inclusiv halucinatiile. Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) poate ajuta, de asemenea, pacientii sa faca fata si sa gestioneze halucinatiile si simptomele asociate. In cazul halucinatiilor cauzate de alte conditii, cum ar fi intoxicatii, abuz de substante sau boli neurologice, tratamentul poate varia si poate include medicamente, terapie si interventii de sprijin.
Halucinatiile care reprezinta simptomul unei boli psihice, cum ar fi schizofrenia, trebuie tratate de catre un psihiatru sau un psiholog. Acesta poate prescrie medicamente antipsihotice, cum ar fi haloperidol, olanzapina, clozapina sau risperidona si de regula este nevoie de internare intr-o institutie de profil. Daca o persoana are o perceptie deformata asupa realitatii si halucinatii trebui sa se depisteze care este cauza acestora: multe dintre afectiunile medicale care provoaca halucinatii se pot agrava rapid.
In cazul halucinatiilor cauzate de alte afectiuni, cum ar fi intoxicatii, abuz de substante sau boli neurologice, tratamentul poate varia si poate include medicamente, terapie si interventii de sprijin. De exemplu, in cazul unei persoane care sufera de halucinatii datorita intoxicatiei cu droguri, tratamentul poate include detoxifierea, terapia de grup si sprijinul pentru mentinerea abstinentei.
Este important ca o persoana care experimenteaza o perceptie distorsionata a realitatii si halucinatii sa fie evaluata de un profesionist in domeniul sanatatii mintale pentru a identifica cauza acestora. Multe dintre afectiunile medicale care provoaca halucinatii se pot agrava rapid si pot necesita interventie imediata. Prin urmare, diagnosticarea si tratarea corecta a cauzei halucinatiilor sunt esentiale pentru imbunatatirea starii de sanatate a pacientului.