Stomacul este un organ in forma de litera "J" situat in abdomenul superior, rezervor pentru alimentele ingerate si implicat in digestia principiilor alimentare (vitamine, minerale, carbohidrati, proteine, lipide).
Peretele sau este alcatuit din trei straturi:
- mucoasa (stratul intern);
- musculara (stratul mijlociu);
- seroasa (stratul exterior).
Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer gastric. Cancerul gastric este o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar la nivelul mucoasei gastrice si apoi se extind dincolo de peretele gastric.
Tipul histologic cel mai frecvent de neoplasm gastric este adenocarcinomul. Alte tipuri histologice rare, include:
- limfoamele (cancerele care prind sistemul limfatic);
- sarcoamele (cancerele tesutului conjunctiv), cu diferite variante:
- leiomiosarcoame (muscular);
- liposarcoame (adipos);
- angiosarcoame (sarcomul Kaposi).
Cancerul gastric este a treia cauza de deces din lume. Desi, incidenta cancerului gastric a scazut in ultimul secol, totusi ramane o cauza importanta de deces mai ales in tarile in curs de dezvoltare. In ultimii ani numarul cazurilor de cancer gastric a ramas constant, in timp ce numarul deceselor cauzate de acest tip de tumora a scazut semnificativ.
Numarul cancerelor gastrice situate in portiunea invecinata intestinului subtire a scazut, in timp ce numarul cancerelor situate la nivelul jonctiunii eso-gastrice (limita dintre esofag si stomac) a crescut.
Cancerul gastric precoce este frecvent asimptomatic. Atunci cand exista simptome, acestea sunt de tip dispeptic:
- disconfort abdominal sau indigestie;
- senzatie de balonare imediat dupa masa;
- greata;
- inapetenta;
- arsuri stomacale.
In cancerul gastric avansat manifestarile clinice sunt urmatoarele:
- sange in scaun;
- voma;
- pierdere in greutate fara o cauza aparenta;
- durere abdominala;
- icter (ingalbenirea pielii si a albului ochilor);
- ascita (umflarea abdomenului);
- deglutitie (inghitire) dificila.
Este necesar un consult medical de specialitate ori de cate ori apare unul din aceste simptome.
Testele care investigheaza esofagul si stomacul sunt utilizate pentru a pune diagnosticul de cancer gastric.
Aceste investigatii sunt:
- examenul clinic si anamneza: examenul clinic general este util pentru ca depisteaza semnele si simptomele neoplasmului gastric (de ex: prezenta unei mase tumorale abdominale sau altceva neobisnuit); de asemenea, antecedentele personale fiziologice si patologice pot fi de ajutor in orientarea diagnosticului
- biochimia sanguina: masoara cantitatea unor substante eliberate in sange de catre organele si tesuturile organismului; nivelul crescut sau scazut al unei substante este semn al unei afectiuni a organului sau tesutului care o elibereaza
- hemoleucograma (numarul de celule rosii, albe, trombocite, hemoglobina-proteina care transporta oxigenul)
- examen endoscopic: prin care se vizualizeaza mucoasa esofagului, stomacului si a duodenului (portiunea superioara a intestinului subtire) cu ajutorul unui tub subtire introdus prin cavitatea bucala in esofag
- examenul materiilor fecale: pentru identificarea urmelor de sange din scaun
- radiografie baritata: inghitirea unei suspensii de bariu care permite vizualizarea radiologica a esofagului si stomacului
- biopsia: consta in prelevarea unor celule sau tesuturi, care sunt prelucrate si apoi vizualizate la microscop, pentru a gasi eventuale modificari tumorale; mostra de tesut poate fi preluata cu ajutorul endoscopului
- tomografia computerizata (CT): realizeaza o serie de imagini detaliate a anumitor regiuni din corp, preluate din diferite unghiuri; aceste imagini sunt realizate de un calculator conectat la un aparat de raze X; pentru o mai buna evidentiere a tesuturilor investigate poate fi injectata sau inghitita o substanta de contrast.
Tomografia de tip spiral sau helicoidal realizeaza imagini detaliate a organelor, folosind un aparat cu raze X care scaneaza organele intr-o maniera spirala.
Prognosticul (probabilitatea recuperarii) si optiunile terapeutice depind de urmatorii factori:
- stadiul bolii (daca afecteaza doar stomacul sau daca este diseminat si in alte regiuni ale organismului)
- starea generala a pacientului.
Tumora diagnosticata intr-un stadiu incipient are un prognostic favorabil.
Dupa depistarea cancerului se efectueaza investigatii, pentru a afla daca celulele canceroase s-au raspandit in stomac sau in alte parti ale corpului. Metoda prin care se studiaza invazia celulelor canceroase se numeste stadializare.
Informatia culeasa din procesul de stadializare hotaraste stadiul bolii. Este importanta cunoasterea stadiului pentru planificarea tratamentului.
Urmatoarele investigatii pot fi folosite in procesul de stadializare:
- determinarea serologica a markerilor tumorali (CEA, CA 19-9, CA 72-4):
- hCG (gonadotropina corionica umana), CA-125, CAE (antigenul carcino-embrionar)
- radiografia toracica, a organelor si oaselor toracelui: o radiografie este obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X, care trec prin corp si se proiecteaza pe un film, rezultand o poza a regiunilor anatomice de interes
- endosonografie sau gastroecografie: metoda imagistica in care se combina endoscopia cu ecografia (se foloseste un transductor eco la capatul terminal al endoscopului); precizeaza gradul de infiltrare al peretelui gastric si al structurilor invecinate
- tomografia computerizata (CT)
- laparoscopia diagnostica: este o tehnica chirurgica la mini-invaziva, prin care sunt vizualizate organele abdominale; printr-o incizie chirurgicala (taietura) la nivelul peretelui abdominal se introduce in abdomen un mic tub (laparoscopul), pentru a verifica astfel continutul abdominal si a cauta anumite semne de boala, iar prin alta se introduce un tub prin care se realizeaza fie biopsia ghidata fie interventia chirurgicala
- tomografia cu emisie de pozitroni (PET): produce o imagine care poate ajuta la aflarea extensiei celulelor canceroase in tot organismul.
Se utilizeaza un radionuclid (glucoza) injectat intravenos si se obtine o imagine ce evidentiaza structurile ce utilizeaza glucoza; celulele neoplazice sunt mai active metabolic si utilizeaza glucoza mai intens decat celulele normale.
Urmatoarea stadializare este folosita pentru cancerul gastric:
• Stadiul I (A si B) - tumora este limitata la stratul de tesut care captuseste interiorul stomacului. Este posibil ca celulele canceroase sa se fi extins la un numar limitat de ganglioni limfatici din apropiere.
• Stadiul II - cancerul s-a extins in stratul muscular al peretelui stomacului si la mai multi ganglioni limfatici.
• Stadiul III - cancerul este prezent in toate straturile stomacului si s-a extins inclusiv la structurile din apropiere.
• Stadiul IV (A si B) - cancerul s-a raspandit in alte organe.
Cancerul recidivant al stomacului este o forma de cancer recidivat (reaparut) dupa efectuarea tratamentului. Acest tip de cancer poate aparea la nivelul stomacului sau in oricare alta parte a organismului, cum ar fi ficatul sau ganglionii limfatici.
Exista mai multe posibilitati de tratament pentru pacientii cu cancer al stomacului. O parte dintre acestea sunt standard, (uzual folosite in tratament), altele sunt deocamdata testate in cadrul unor studii clinice (trialuri clinice). Inaintea inceperii tratamentului, pacientii ar putea lua in calcul posibilitatea de a participa intr-un astfel de studiu.
Studiul este menit sa imbunatateasca tratamentele actuale sau sa obtina informatii noi, privind tratamentul pacientilor cu cancer. Cand un astfel de studiu clinic arata ca un tratament nou este mai bun decat unul standard, noul tratament poate sa devina unul standard.
Alegerea unui tratament cat mai potrivit este o decizie care implica si pacientul, familia acestuia, precum si echipa de medici care ingrijesc pacientul.
Sunt folosite patru tipuri de tratament standard:
- tratamentul chirurgical;
- chimioterapia;
- radioterapia;
- terapia biologica.
Terapia biologica pentru cancer este un tip de tratament care utilizeaza sistemul imunitar al organismului pentru a ucide celulele canceroase.
Terapia biologica pentru cancer este utilizatq in tratamentul multor tipuri de cancer pentru prevenirea sau incetinirea cresterii tumorale si pentru prevenirea raspandirii cancerului.
Terapia biologica pentru cancer cauzeaza adesea mai putine efecte secundare toxice decat alte tratamente pentru cancer.
Scopul terapiei biologice pentru cancer este de a induce sistemului imunitar recunoasterea si distrugerea celulelor canceroase.
Chimioterapia este un tratament antitumoral, care foloseste anumite medicamente in scopul distrugerii celulelor canceroase, fie prin distrugerea directa a acestora, fie prin stoparea diviziunii acestora.
Cand tratamentul chimioterapic este administrat oral, injectat intravenos sau intramuscular, substantele medicamentoase intra in circulatia sistemica ajungand astfel la nivelul procesului tumoral (chimioterapie sistemica).
Cand tratamentul chimioterapic este injectat direct la nivelul coloanei vertebrale, a unui organ sau intr-o cavitate a organismului precum abdomenul, medicamentele actioneaza mai ales pe zonele afectate de tumora, crutand restul organismului de efectele adverse a tratamentului sistemic (chimioterapie regionala).
Metoda de administrare a chimioterapiei depinde de tipul si stadiul tumorii.
Radioterapia este un tratament antineoplazic care foloseste raze X de intensitate mare sau alte tipuri de radiatii, capabile sa distruga celulele maligne.
Exista doua tipuri de radioterapie:
- radioterapia externa: foloseste un aparat care trimite radiatii catre zona afectata;
- radioterapia interna: care foloseste substante radioactive injectate direct la nivelul tumorii prin ace, tuburi sau catetere.
Modalitatea prin care este realizata radioterapia depinde de tipul si stadiul procesului tumoral.
Chimio-iradierea combina chimioterapia cu radioterapia cu scopul de a creste eficienta acestora. Cand este utilizata dupa tratamentul chirurgical, are rolul de a creste rata de vindecare si poarta numele de terapie adjuvanta.
Daca este utilizata inaintea interventiei chirurgicale este denumita terapia neoadjuvanta.
Terapia biologica este un tratament care se foloseste de sistemul imun propriu al pacientului. Sunt folosite substante produse de organism sau sintetizate in laborator, cu scopul intaririi sistemul imun in lupta acestuia cu cancerul.
Acest tip de tratament poarta numele de bioterapie sau imunoterapie. Aceste tratamente mentionate anterior, sunt doar cateva dintr-un grup mai mare de metode terapeutice aflate in studiu.