Boala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale sistemului digestiv, care au inflamatia ca principal simptom. Pricipalele boli inflamatorii intestinale sunt colita ulceroasa si boala Crohn.
Colita ulceroasa se manifesta la nivelul intestinului gros, iar boala Crohn implica orice parte a tractului digestiv, de la gura pana la anus, dar frecvent se manifesta in zona intestinului subtire sau a colonului. Cand inflamatia este severa se consideraca afectiunea se afla intr-un stadiu activ, iar manifestarile sunt evidente. Cand gradul de inflamatie este scazut, bolnavul nu prezinta simptome, iar boala se afla in remisie.
Cauze
Etiologia bolilor inflamatorii intestinale nu este cunoscuta, din aceasta cauza bolile sunt considerate idiopatice - ale caror cauze nu se cunosc. Un agent necunoscut (sau o combinatie de factori) afecteaza sistemul imunitar al organismului.
Rezultatul consta intr-o reactie inflamatorie la nivelul tractului intestinal, care nu poate fi mentinuta sub control. Ca urmare a acestei reactii, peretele intestinal este deteriorat, determinand diaree sanguinolenta si dureri abdominale.
Se considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psihologici sunt implicati in aparitia bolilor inflamatorii intestinale; cu toate acestea, factorii declansatori inca nu au fost identificati. Poate fi vorba despre un raspuns imun la un antigen (de exemplu, proteina la laptele de vaca) sau un proces autoimun. Deoarece tubul digestiv este expus frecvent agentilor care provoca reactii imune, abordarile recente considera ca acest proces are loc intrucat organismul esueaza in incercarea sa de a declansa raspunsuri imune normale.
Simptome
Deoarece boala inflamatorie intestinala este o boala cronica, vor exista perioade cand simptomele se vor manifesta mai intens. Aceste episoade sunt urmate de cele de remitere, cand simptomele dispar sau sunt diminuate. Simptomele pot varia de la usoare pana la severe si in general depind de partea tractului intestinal afectata. Acestea pot include:
strictura si obstructie. La persoanele care manifesta boala Crohn, stricturile sunt de natura inflamatorie si se pot vindeca in urma tratamentului medical. Stricturile fixe sau fibroase ar putea necesita interventia chirurgicala sau endoscopica pentru ameliorarea ocluziei. In colita ulceroasa, stricturile colonului se presupune ca sunt maligne (canceroase);
megacolonul toxic (dilatarea acuta, non-obstructiva a colonului) este o complicatie a colitei ulceroase care necesita interventie chirurgicala de urgenta, deoarece viata pacientului este pusa in pericol.
malignitatea; riscul de cancer de colon in colita ulceroasa incepe sa creasca semnificativ dupa 8 - 10 ani de la diagnosticare. Riscul aparitiei cancerului determinat de boala Crohn este acelasi ca in cazul colitei ulceroase daca intreg colonul este implicat. In schimb, riscul de malignitate creste in cazul bolii Crohn la nivelul intestinului subtire. Complicatii extraintestinale Persoanele cu boli inflamatorii intestinale pot suferi de artrita, boli de piele, inflamatii oculare, afectiuni hepatice, boli renale si scaderea densitatii osoase. Dintre toate complicatiile extraintestinale, artrita este cel mai frecvent intalnita. Deseori, simptome comune ale ochilor si pielii se manifesta concomitent.
Examene si teste
Medicul specialist gastroenterolog va pune diagnosticul bazandu-se pe o serie de investigatii clinice si pe simptomele manifestate.
Examenul cropoparazitologic. Analiza scaunului se face pentru eliminarea cauzelor virale, baceriene sau parazitare care ar putea declansa diareea.
Teste complete de sange - analiza biochimica a sangelui si hemoleucograma completa. Cresterea numarului de leucocite semnaleaza existenta unei infectii in oganism. In cazul unei hemororgii interne, numarul globulelor rosii scade la fel si nivelul hemoglobinei (anemie). Aceste analize de sange trebuie insotite de investigatii suplimentare, deoarece rezultatul lor nu poate stabili diagnosticul de boala inflamatorie intestinala, intruct valorile anormale ale hemoglobinei sau globulelor rosii sunt specifice mai multor afectiuni.
Radiografia cu bariu. Prin intermediul acesteia se examineaza tractul digestiv superior (esofag, stomac, duoden, intestin subtire). Pacientul trebuie sa inghita substanta de contrast (bariu), care opacifiaza tractul intestinal pentru a fi explorat sub actiunea razelor X. In cazul bolii Crohn anomaliile vor fi observate in cadrul acestei investigatii (dar si alte boli ca ulcerele gastroduodenale, gastritele, eventualele tumori, etc.). Acest test este recomandat si pentru identificarea afectiunilor specifice tractului digestiv inferior. In aceasta situatie bariul este introdus in colon cu ajutorul clismei.
Sigmoidoscopia. Pentru aceasta procedura medicul utilizeaza un instrument special numit sigmoidoscop (un tub ingust, flexibil, care dispune de o camera video si o sursa de lumina) pentru vizualizarea ultimei treimi a intestinului gros (care include rectul si colonul sigmoid). Sigmoidoscopul este introdus prin anus, iar peretele intestinal este examinat pentru a se indentifica prezenta ulcerelor, inflamatiilor si sangerarilor. In timpul acestei proceduri, medicul poate preleva probe din mucoasa intestinala in vedera realizarii biopsiei.
Colonoscopia . Este un examen similar cu sigmoidoscopia in ceea ce priveste procedura, cu diferenta ca poate fi examinat intreg colonul.
Endoscopia digestiva superioara . Daca pacientul manifesta simptome specifice tractului digestiv superior (greata, varsaturi, arsuri, etc.), medicul gastroenterolog va solicita efectuarea acestei investigatii. Se va folosi un endoscop pentru examinarea esofagului, stomacului si a duodenului. Iar in cazul bolii Crohn, specialistul va urmari identificarea ulceratiilor, care apar la 5-10% dintre persoanele care sufera de aceasta boala.
Tratament
Adoptarea unei diete echilibrate si sanatoase este o optiune de tratament eficienta in cazul acestor afectiuni. In functie de simptome, medicul curant va poate recomanda sa reduceti consumul de produse lactate sau fibre alimentare. Pe langa regimul alimentar adecvat se recomanda si multa odihna si evitarea stresului din viata cotidiana.
Tratamentul este instituit de o echipa de medici formata din medicul de familie, medicul gastroenterolog si eventual un chirurg. Scopul principal al tratamentului este de a vindeca inflamatia.
Tratamentul medicamentos contribuie la ameliorarea inflamatiei; in special medicamentele antiinflamatorii: sulfasalazina, corticosteroizi, dar si supresoare ale sistemului imunitar: azatioprina, mercaptopurina.
Eficienta este si administrarea unui antibiotic de genul metronidazolului pentru a distruge germenii din intestine, mai ales daca pacientul sufera de boala Crohn. Alte medicamente ce pot fi recomandate: antidiareice, laxative, analgezice. Nu luati niciun medicament fara avizul medicului! In cazul aparitiei simptomelor severe (diaree, febra, varsaturi, etc.), bolnavul trebuie internat in spital pentru administrarea unui tratament cu fluide speciale si medicamente, care vor fi administrate intravenos.
Colita ulcerativa se poate agrava atat de puternic incat actiunea medicamentelor sa devina nesemnificativa; in aceasta cauza se recurge la interventie chirurgicala pentru ablatia totala sau partiala a colonului.
Prevenire
Nu exista un regim alimentar care sa previna dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale. Regimul alimentar poate ameliora simptomele (mai ales inflamatia) la persoanele care sufera de colita ulcerativa sau boala Crohn. Cu toate acestea, stiintific nu s-a demonstrat ca evitarea sau consumul preponderent al unui produs alimentar declanseaza crizele de durere specifice bolilor intestinale inflamatorii. Renuntarea la fumat este singurul lucru care amelioreaza simptomele persoanelor cu boala Crohn.
Conform studiilor exista o relatie stransa intre numarul si gravitatea crizelor specifice bolii Crohn. Uneori, chiar si fumatul ocazional este eficient pentru ameliorarea simptomelor acestor afectiuni.