Screeningul consta in cautarea cancerului inainte de aparitia simptomelor. Acesta poate detecta cancerul intr-un stadiu precoce. Cand celulele tumorale sunt detectate precoce, cancerul este mai usor de tratat.
La momentul aparitiei simptomelor este posibil ca celulele maligne sa fie deja raspandite. Oamenii de stiinta incearca sa inteleaga mai bine predispozitia unor persoane la anumite tipuri de cancere.
De asemenea se studiaza ce fel de lucruri din jurul oamenilor si faptele acestora pot duce la cancer. Aceasta informatie ajuta medicii sa cunoasca caror persoane li se recomanda sa faca teste screening pentru cancer, ce teste trebuie folosite si cat de des trebuie facute.
Este important de retinut ca medicul care recomanda un test screening pentru cancer nu se gandeste ca pacientul are cancer. Testele screening se fac in momentul in care pacientul nu prezinta simptomatologie. Daca rezultatul unui test screening este anormal este nevoie de mai multe investigatii pentru a vedea daca exista cancer. Acestea se numesc teste diagnostice.
Cancerul de col uterin
Cancerul cervical (de col uterin) este o boala in care celulele maligne apar in cervix. Cervixul este portiunea cea mai joasa si mai ingusta a uterului (organul cavitar, sub forma de para in care creste fatul). Cervixul face legatura intre uter si vagin.
Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta incet in timp. Inainte de aparitia cancerului, celulele colului cervical se transforma, proces numit displazie, in care apar celule anormale in tesutul cervical. Mai tarziu, celulele neoplazice cresc si se raspandesc in profunzimea colului cervical pana in zonele vecine.
Numarul de cazuri noi de cancer cervical si decese datorate cancerului de col uterin au scazut fata de anii 1950-1999.
Varsta: displazia cervicala este frecventa la femeile intre 20 si 30 de ani. Decesul din cauza cancerului de col uterin este rar la femeile sub 30 de ani si la cele care-si fac screening in mod regulat. Sansele de deces din cauza cancerului de col uterin cresc o data cu varsta. Cele mai mari sanse le au femeile albe intre 45 si 70 de ani si femeile de culoare de 70 de ani.
Rasa: decesul din cauza cancerului de col cervical apar mai des la femeile de culoare decat la femeile albe.
Infectia cu HPV: reprezinta cel mai important factor de risc pentru cancerul cervical. Desi majoritatea femeilor cu cancer de col uterin au infectie cu papillomavirusul uman (HPV) nu toate femeile cu infectie HPV dezvolta cancer cervical. Multe tipuri de HPV pot afecta cervixul dar numai unele transforma celulele normale in celule anormale care pot duce la cancer. Unele infectii cu HPV se vindeca fara tratament. Femeile care nu sunt incluse in screening au risc crescut pentru cancerul de col uterin. Infectiile cu HPV se transmit in primul rand prin contact sexual. Femeile care incep viata sexuala la o varsta frageda si au multipli parteneri sexuali prezinta risc crescut pentru infectia cu HPV.
Alti factori de risc pentru cancerul de col uterin:
- numarul mare de sarcini la termen
- numarul mare de parteneri sexuali
- primul contact sexual la o varsta foarte frageda
- consumul de tigari
- contraceptivele orale
- sistemul imunitar slabit.
Se folosesc diferite teste pentru screeningul diferitor tipuri de cancer. Unele teste de screening sunt utilizate deoarece s-a demonstrat ca sunt folositoare in diagnosticarea precoce a cancerelor si in scaderea sansei de deces din cauza cancerului. Alte teste au fost utilizate deoarece s-a observat ca diagnosticheaza precoce cancerele la unele tipuri de oameni; totusi inca nu este stabilit prin trialuri clinice daca aceste teste scad riscul de deces de cauze maligne.
Oamenii de stiinta studiaza testele screening pentru a gasi investigatiile cu cei mai putini factori de risc si cu cele mai mari beneficii. Trialurile de screeening pentru cancer se fac pentru a demonstra daca o detectare precoce a celulelor canceroase (diagnosticarea cancerului inainte de aparitia simptomelor) reduce sansele de deces ale unei persoane. Pentru unele tipuri de cancer, descoperirea si tratamentul acestora in stadii precoce are sanse mai mari de recuperare.
Testul Papanicolau
Este cel mai des folosit pentru screeningul cancerului de col uterin. Testul Papanicolau consta in razuirea sau perierea celulelor de pe suprafata colului cervical si a vaginului. O bucatica de vata, o perie sau un betisor mic de lemn este folosit pentru a racla usor celulele de pe suprafata cervixului sau vaginului. Celulele sunt apoi observate la microscop pentru a vedea daca sunt modificate. Acesta se numeste frotiu Papanicolau. O noua metoda de prelevare si observare a celulelor a fost gasita recent, in care celulele sunt puse intr-un mediu lichid inainte de a fi intinse pe lama. Nu se cunoaste inca daca metoda functioneaza mai bine decat metoda standard si daca ajuta la prevenirea deceselor din cauza cancerului de col uterin.
Dupa testele pozitive se poate face si un test ADN pentru a afla daca etiologia bolii este infectia cu HPV. Acest test este important pentru planificarea tratamentului de continuare. Alte teste pentru screening sunt studiate in trialuri clinice.
Testele screening presupun anumite riscuri. Decizia cu privire la supunerea la un test screening poate fi dificila. Nu toate testele screening sunt folositoare si majoritatea au risc crescut. Inainte de a face un test screening se recomanda o discutie cu medicul. Este esential sa se cunoasca riscul pe care-l presupune testul si daca s-a dovedit ca testarea reduce riscul de deces prin cancer.
Riscurile unui screening pentru cancerul cervical includ:
- posibilitatea unor rezultate fals-negative: rezultatele pot fi bune chiar daca neoplasmul cervical este prezent; o femeie care are un rezultat fals-negativ (care arata lipsa cancerului cervical chiar daca acesta este prezent in realitate) poate intarzia o interventie medicala chiar daca persoana prezinta simptome
- pot apare si rezultate fals-pozitive: unele rezultate sunt pozitive chiar daca neoplazia nu este prezenta; de asemenea, unele celule displazice din cervix nu se transforma in cancer niciodata. Un rezultat fals-pozitiv (unul care arata existenta celulelor maligne acolo unde nu sunt) poate duce la anxietate si se soldeaza cu mai multe investigatii (ca de exemplu colposcopia, crioterapia sau LEEP - loop electrosurgical excizion procedure - ablatia electrica) care presupun de asemenea anumite riscuri.
Medicul poate sfatui pacienta in privinta riscurilor pe care le presupune cancerul de col si a necesitatii unui screening.
De retinut!
Studiile arata ca decesele prin cancer cervical pot fi reduse prin screeningul cu testul Papanicolau cel putin o data la 2 sau 3 ani, incepand de la 3 ani dupa inceputul vietii sexuale. Femeile care au histerectomie totala (operatie pentru scoaterea uterului si cervixului) nu au nevoie de frotiul citologic Babes Papanicolau. Femeile cu varsta peste 60 de ani si cu rezultat negativ la examenul Papanicolau foarte rar pot avea teste anormale in viitor. Decizia in privinta frecventei testarii se ia de catre pacienta impreuna cu medicul.