Varsaturile se definesc prin expulzarea fortata, pe nas sau pe gura, a continutului stomacal. Senzatia anterioara varsaturilor poarta denumirea de greata. Desi aceasta precedeaza emeza, nu conduce intotdeauna la voma.
Varsaturile se manifesta ca simptome ale unor afectiuni si pot fi cauzate de infectii, afectiuni maligne (tumori), traumatisme, inflamatii, obstructii sau alte procese anormale.
Varsaturile mai sunt cunoscute sub denumirea de emeza sau voma.
In functie de simptome si cauze exista mai multe tipuri de varsaturi:
- varsaturi cu sange;
- varsaturi severe;
- varsaturi provocate;
- regurgitare;
- regurgitare nazala a produselor alimentare;
- regurgitare la adulti;
- regurgitare la copii si sugari.
Varsaturile si regurgitarea pot alterna una cu cealalta. Regurgitarea este eliminarea spontana pe cale orala a alimentelor nedigerate. Aceasta nu implica nici un efort, nici disconfortul asociat cu varsaturile.
Cauzele varsaturilor si ale regurgitarii sunt diferite.
Exista mai multe cauze ale varsaturilor: de la gastrita la tumori cerebrale, lista este lunga.
1. Gastrita acuta
Cuvantul "gastro" provine de la stomac, iar sufixul "ita" denota inflamatia. Exista o serie de cauze care declanseaza inflamatii ale stomacului si determina varsaturile.
- Infectiile cu un virus sau consumul de alimente alterate;
- Gastroenterita virala ;
- Intoxicatia alimentara din cauze bacteriene;
- Consumul de produse iritante pentru mucoasa stomacala (tutun, alcool, antiinflamatoare nesteroidiene);
- Ulcer peptic;
- Boala de reflux gastroesofagian;
- Ocluzia intestinala.
2. Cauze principale
Sunt semnalele primite de creier de la diverse sisteme ale organismului care conduc la greturi si varsaturi. Cateva dintre acestea sunt:
- durerile de cap - din timpul unei migrene;
- raul de miscare - vertij benign postural, labirintita sau boala Meniere;
- tulburari de la nivelul urechii interne;
- cresterea presiunii intracraniene cauzata de accidente sau boli;
- nivelul anormal de electroliti din sange;
- anumite tipuri de sunete sau mirosuri (stimuli nocivi);
- caldura excesiva insotita de epuizare, deshidratare, arsurile solare.
1. Diabetul zaharat
Gastropareza diabetica poate conduce la aparitia starilor de greata si chiar varsaturi. Stomacul pacientilor cu gastropareza nu se poate goli in mod corespunzator din cauza incapacitatii nervului vag de a transmite semnale catre creier. Emeza mai este cauzata de variatiile cantitatii de zahar din sange, deoarece provoaca un dezechilibru al insulinei.
2. Afectiuni ale organelor din cavitatea abdominala care pot declansa starile de voma
- Boli inflamatorii intestinale;
- Afectiuni ale vezicii biliare;
- Hepatite;
- Pancreatita;
- Boli de rinichi;
- Unele tipuri de cancer.
3. Afectiuni care nu au legatura cu sistemul digestiv, dar care pot provoca varsaturi
- Atacul de cord (angina pectorala);
- Infectiile pulmonare - bronsita, pneumonia;
- Sepsis;
- Tulburari de alimentatie - bulimia.
4. Medicamente si tratamente medicale
Emeza poate aparea si ca efect secundar comun in urma administrarii anumitor medicamente:
- medicamente antiinflamatorii;
- calmante;
- medicamente utilizate in chimioterapie sau radioterapie.
5. Sarcina
Greata si varsaturile sunt manifestari caracteristice primului trimestru de sarcina. Cauza primara a acestor simptome sunt dereglarile hormonale specifice sarcinii.
De regula, parintii fac confuzii intre varsatura si regurgitare. Regurgitarea are loc imediat dupa masa si reprezinta eliminarea, fara efort, a unei mici cantitati de alimente nedigerate.
Cauzele emezei la sugari includ:
1. Stenoza pilorica - varsaturi puternice, in jet, care apar dupa masa din cauza ingustarii sfincterului aflat intre stomac si duoden (zona in care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire). Aceasta se poate manifesta in primele luni de viata.
2. Varsaturi asociate cu crampele abdominale - intususceptie (un tip de ocluzie intestinala) sau impingerea unui segment din intestinul subtire in portiunile adiacente. Aceasta afectiune declanseaza plansul necontrolat al copilului si scaun sanguinolent.
3. Infectii virale.
Schemele de tratament sunt individualizate in functie de cauze, bolile coexistente, varsta si istoricul medical al pacientului. Terapia se adreseaza in general cauzei si are drept scop diminuarea disconfortului produs de varsaturi si scaderea riscului de a dezvolta complicatii grave (de exemplu, deshidratarea).
Cand voma este provocata de o situatie care impune restrictii specifice (indigestie, gastroenterita virala) tratamentul consta in regim alimentar adecvat si hidratare corespunzatoare, in special prin consumarea de saruri pentru rehidratarea orala.
In unele cazuri vor fi prescrise si medicamente antiemetice pentru tratarea varsaturilor (chimioterapia, raul de miscare).
Antibioticele sunt necesare atunci cand starea de voma este cauzata de o infectie bacteriana (shigella, salmonella, campylobacter).
In cazul in care pacientul se confrunta cu varsaturi severe care conduc la deshidratare acesta trebuie spitalizat pentru rehidratare pe cale intravenoasa.