Depresia este o boala reala si foarte grava. A fost nevoie ca o persoana cunoscuta sa moara pentru ca Romania sa-si aminteasca de existenta depresiei si sa-si dea seama cat de grava este aceasta boala pe care tindem sa o ignoram.
Potrivit celor mai recente statistici, un roman din sase sufera de depresie – bineinteles, si din cauza crizei economice - iar cei care se trateaza sunt foarte putini.
Sedintele de psihoterapie costa, nefiind incluse in asigurarea medicala, psihologii sunt putini, iar atitudinea oamenilor fata de ei nu prea s-a schimbat in ultimii 20 de ani – daca mergi la psiholog inseamna ca esti „nebun”.
Depresia nu este o rusine, spun specialistii. Nu trebuie sa-ti fie rusine ca ai o depresie, asa cum nu iti e rusine cand ai o carie sau cand ti-ai rupt un picior.
Depresia este o afectiune medicala, o boala cronica, ce afecteaza atat psihicul, cat si corpul. Nu e o toana, nu e un moft, nu e o simpla tristete din care sa-ti poti reveni cand vrei si, cel mai important, daca ai o depresie nu e vina ta, asa cum nu esti vinovat ca ai pneumonie sau hipertensiune.
O depresie majora – forma care poate duce la sinucidere – afecteaza felul cum te simti, cum te comporti si cum gandesti. Cu alte cuvinte, devii alt om.
Problema este ca noi nu vedem depresia ca pe o problema reala si adesea nici nu ne dam seama ca este ceva in neregula cu cei de langa noi. Totusi, cu putina atentie e destul de usor sa descoperi un depresiv:
- E trist tot timpul.
- Este frustrat, se enerveaza usor din orice.
- Nu-l mai intereseaza lucrurile care ii faceau placere pana nu demult.
- Libidoul este scazut.
- Sufera de insomnii sau din contra este prea somnoros.
- Isi schimba modul de a manca: fie si-a pierdut pofta de mancare si a slabit mult, fie mananca tot timpul si s-a ingrasat.
- Este agitat, nelinistit, nu poate sta locului, are crize de plans fara motiv.
- Gandeste incet, uita repede, nu se poate concentra, e distrat.
- E obosit, nu are energie si cele mai usoare activitati devin o corvoada.
- Are sentimente de vinovatie, isi aminteste des esecurile din trecut.
- Vorbeste des despre moarte si sinucidere.
- Are dureri de spate, de cap etc. inexplicabile.
De retinut ca fiecare depresiv este diferit, asa ca e posibil sa nu observi toate aceste simptome. La unii ele sunt evidente chiar si pentru cei care nu sunt apropiati, la altii simptomele sunt mai usoare si numai cei din familie ar putea sa depisteze vreo problema. Conteaza foarte mult si varsta celui bolnav.
La copii, boala se manifesta prin tristete, griji permanente, cosmaruri. La adolescenti se observa tendinta de a evita contactul social.
Este normal pentru copii sa se simta tristi, sa se comporte sau sa aiba ganduri negative. Toate acestea fac parte din cresterea sanatoasa si din invatarea modului de a face fata sentimentelor. Dar depresia la copii este mai mult decat a se simti trist, deprimat sau trist.
Depresia este o problema de sanatate mintala la copii care afecteaza modul in care acestia gandesc, simt si actioneaza. Atunci cand un copil are depresie, de obicei se simte prost in legatura cu el insusi, cu situatia si cu viitorul sau.
Daca copilul dumneavoastra este deprimat, ii poate fi greu sa invete, sa-si faca prieteni si sa profite la maximum de viata de zi cu zi. Daca copiii cu depresie nu primesc ajutor, ei pot ramane in urma la scoala, isi pot pierde increderea in ei insisi si pot deveni mai timizi.
Este posibil sa observati la copilul dumneavoastra ca:
Despre cauzele depresiei nu se stiu foarte multe, dar se pare ca ea ar fi rezultatul unei combinatii de factori psihici si fizici. Urmarind acesti factori, specialistii au putut spune ce persoane prezinta un risc sporit de a dezvolta o depresie.
Cei care au cazuri de depresie, alcoolism sau suicid in familie, cei care sunt mai retrasi, care au prieteni putini sau deloc, alcoolicii, fumatorii, toxicomanii, cei din familii sarace - toate acestea sunt categorii care prezinta un risc sporit de depresie.
De asemenea, ar trebui sa fim mai atenti la cei care au trecut recent printr-un episod traumatizant – un deces in familie, un divort etc. – si la cei care sufera de boli incurabile sau cronice.
Statistic, femeile sufera mai des de depresie, foarte sensibila fiind perioada de dupa nastere cand furtuna hormonala poate provoca o depresie post-partum.
Depresia poate fi tratata, iar psihoterapia, medicatia sau o combinatie a celor doua ajuta majoritatea oamenilor sa se simta mai bine. Totusi, ceea ce functioneaza pentru o persoana poate sa nu functioneze pentru altcineva.
Ar trebui sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu un alt furnizor de servicii medicale despre ce optiuni ar putea functiona cel mai bine pentru dumneavoastra. Iata o prezentare generala a celor mai frecvente modalitati de tratare a depresiei, care va poate ajuta sa vorbiti despre aceasta.
Psihoterapie
Oamenii folosesc adesea termenul "terapie prin discutie" pentru a descrie psihoterapia. Exista multe moduri diferite de a face psihoterapie. Multi terapeuti sunt specializati intr-un singur tip de terapie pentru a trata depresia, dar uneori folosesc tehnici din mai multe abordari pentru a face o terapie mai potrivita pentru nevoile dumneavoastra.
Medicamente
Exista multe medicamente diferite care pot ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei. Cele mai comune sunt antidepresivele, insa pot fi combinate la nevoie cu alte clase de medicamente psihotrope pentru ameliorarea unor simptome specifice.
Majoritatea studiilor au aratat ca medicamentele functioneaza cel mai bine atunci cand sunt combinate cu terapia.
Proceduri
Unele modalitati de a trata depresia sunt mai invazive decat altele. De cele mai multe ori, terapia electroconvulsiva, stimularea magnetica transcraniana si stimularea nervului vag sunt folosite atunci cand un pacient nu raspunde la alte tratamente.
Strategii de autoajutorare
Pe langa medicamente si terapie, s-a constatat ca unele activitati de auto-ajutorare ajuta persoanele cu depresie. Daca nu puteti obtine ajutor de la un profesionist sau daca simptomele dumneavoastra nu sunt prea grave, s-ar putea sa va puteti trata depresia pe cont propriu. Grupurile de sprijin, cartile de auto-ajutorare, resursele online si schimbarile in modul de viata sunt toate exemple de aceste strategii.