Testele screening sunt realizate in scopul depistarii anumitor afectiuni inca din stadiile incipiente. Acestea sunt recomandate femeilor gravide, persoanelor care au un istoric familial incarcat - cazuri de cancer, diabet si alte boli cronice - si tuturor persoanelor care vor sa previna manifestarile oricarei afectiuni.
De exemplu, poate fi efectuat un test screening pentru depistarea diabetului, inainte de aparitia simptomelor, atunci cand acesta poate fi tratat sau poate fi controlat cu usurinta.
In acest articol va prezentam principalele teste screening necesare pentru mentinerea sanatatii oricarei femei. Momentul in care aceste teste ar trebui efectuate depinde de varsta si de factorii de risc.
Depistarea precoce a cancerului de san creste sansele de supravietuire, deoarece cu cat cancerul este descoperit mai repede, cu atat cresc sansele de reusita ale interventiei chirurgicale.
De asemenea, depistarea precoce a cancerului de san diminueaza riscul extinderii bolii la ganglionii limfatici sau la alte organe, precum plamani si/sau creier.
Persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, care nu prezinta factori de risc cunoscuti pentru cancerul de san, trebuie sa recurga la realizarea unui test screening specific acestei boli cel putin o data la 3 ani. Dupa varsta de 40 de ani, specialistii recomanda ca testul screening sa fie efectuat anual.
Test screening - Mamografia
Mamografia,efectuata cu doze mici de raze X, poate detecta un nodul mamar cu trei ani inainte ca acesta sa fie depistat prin palpare. Totusi, o simpla mamografie nu exclude in totalitate posibilitatea dezvoltarii unui cancer mamar.
Cervixul este acea parte a uterului care se prelungeste in cavitatea vaginala. Infectia genitala persistenta cu HPV (Virus Papiloma Uman) este un factor de risc major pentru cancerul cervical.
Screeningul de rutina poate depista acest tip de cancer inca din stadiile in care poate fi tratat. De asemenea, cu ajutorul testului screening pot fi descoperite celulele precanceroase existente pe suprafata colului uterin.
Screeningul pentru cancerul de col uterin
Medicii recomanda testul Papanicolau pentru screeningul cancerului de col uterin. In timpul consultatiei se va recolta o mostra de celule de la nivelul cervixului.
Acestea vor fi examinate in laborator pentru a fi depista celulele precanceroase. Dupa varsta de 21 ani efectuarea testului Papanicolau trebuie sa devina o analiza medicala de rutina deoarece este eficient atat in prevenirea, cat si in indentificarea cancerului de col uterin in stadii incipiente.
Osteoporoza este o afectiune care conduce la aparitia unei fragilitati osoase. Aceasta este cauzata de scaderea densitatii osoase si de demineralizarea osului, care se accelereaza in cazul femeilor aflate la menopauza. Datorita testelor de screening, osteoporoza poate fi atat prevenita, cat si tratata.
Teste de screening pentru osteoporoza
Testul numit Dual Energy X-ray Absorptiometry (DEXA) masoara densitatea minerala a osului si, astfel, poate detecta osteoporoza inainte sa apara o fractura osoasa nejustificata.
Totodata, acest test poate masura riscul aparitiei unei fracturi in viitorul apropiat. Testarea densitatii osoase este recomandata tuturor femeilor care au trecut de 65 de ani, dar si femeilor aflate sub aceasta varsta, dar care s-au aflat sub influenta factorilor de risc ai osteoporozei.
Cea mai periculoasa forma de cancer de piele este melanomul - boala maligna care afecteaza melanocitele (celule care elaboreaza melanina sau pigmentul pielii). Factorii de risc ai acestui tip de cancer sunt: expunerea la soare necontrolata, arsurile solare si genetica.
Cancerul de piele cu celule bazale (carcinom bazocelular) si cel cu celule scuamoase sunt cele mai frecvente tipuri de cancer de piele nemelanomatos.
Screeningul pentru cancerul de piele
Specialistii recomanda autoexaminarea pielii in mod regulat pentru a fi identificata orice modificare care apare la nivelul petelor, alunitelor etc. existente pe suprafata pielii.
Examinarea la medicul dermatolog este recomandata tuturor persoanelor indiferent de varsta si sex, dar cu precadere acelora cu un istoric familial referitor la acest tip de cancer sau care sunt expuse timp indelungat razelor ultraviolete.
Riscul de a suferi de hipertensiune arteriala creste odata cu inaintarea in varsta. Hipertensiunea arteriala poate fi tratata si, astfel, vor fi prevenite complicatiile cauzate de aceasta problema medicala - anevrism, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau insuficienta renala.
Deci, depistarea din timp a hipertensiunii arteriale si o monitorizare stricta din partea medicului curant poate aduce beneficii semnificative starii dvs. de sanatate.
Screeningul pentru hipertensiune arteriala
Tensiunea arteriala este exprimata prin intermediul a doua valori:
- sistolica - masoara presiunea exercitata de fluxul de sange asupra peretilor arteriali, atunci cand inima bate (in sistola);
- diastolica - este presiunea dintre bataile inimii.
Tensiunea arteriala normala la adulti trebuie sa fie mai mica de 120/80 mmHg, iar tensiunea arteriala mai mare de 140/90 mmHg este considerata hipertensiune.
Nivelul ridicat de colesterol rau (LDL) este un factor de risc major pentru ateroscleroza si alte boli cardiovasculare. Ateroscleroza poate evolua pe parcursul mai multor ani fara sa manifeste vreun simptom.
Astfel, conduce la aparitia mai multor afectiuni, printre care si accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. Alti factori de risc pentru ateroscleroza sunt: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si fumatul.
Modificarea stilului de viata si tratamentele medicamentoase contribuie la reducerea riscului de aparitie al bolilor cardiovasculare.
Determinarea nivelului de colesterol
Profilul lipidic (testul pentru determinarea nivelului de lipide din sange) este testul care stabileste valoarea colesterolului total, a colesterolului rau (LDL colesterol), a colesterolului bun (HDL colesterol) si a trigliceridelor (grasimi din sange).
Incepand cu varsta de 20 de ani, se recomanda efectuarea anuala sau o data la 2 ani a profilului lipidic sangvin.
Potrivit studiilor, diabetul este a sasea cauza de deces la nivel mondial, iar o treime dintre persoanele afectate nu au afectiunea diagnostica.
Complicatiile dezvoltate de diabetul zaharat sunt: bolile cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, boli renale, orbire (cauzata de leziunile vaselor de sange de la nivelul retinei - retinopatie diabetica), precum si deteriorarea nervilor (neuropatie diabetica).
Daca este descoperit la timp, diabetul zaharat poate fi controlat, iar complicatiile pot fi evitate prin modificari ale regimului alimentar, exercitii fizice si scadere in greutate (daca este cazul).
Teste screening pentru diabet de tip 2
Stabilirea nivelului de glucoza din sange (glicemia) este cea mai utilizata metoda de screening in cazul acestei boli. Adultii sanatosi, trecuti de varsta de 45 de ani si fara factori de risc pentru diabet zaharat, ar trebui sa faca acest test din trei in trei ani. Daca au un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat, testarea se incepe mai devreme si va fi realizata mai frecvent.
Pentru a monitoriza evolutia bolii si eficienta tratamentului, medicii recomanda testarea hemoglobinei glicozilate A1c (Hb A1c) - test care evalueaza si monitorizeaza controlul glicemiei retrospectiv, pe termen lung.
HIV este virusul care provoaca SIDA. Virusul se transmite de la o persoana la alta cand secretiile persoanei infectate intra in contact cu vaginul, zona anala, gura, ochii sau rani deschise ale pielii persoanei sanatoase.
Pana in prezent nu a fost descoperit un tratament pentru SIDA, nici un vaccin care sa previna infectarea cu virusul HIV. Tratamentul existent cu medicamente anti-HIV intareste sistemul imunitar al organismului in lupta cu virusul.
Testele de screening HIV
Lipsa simptomelor, timp de mai multi ani, este o caracteristica specifica persoanelor purtatoare de HIV. In aceste conditii, singura modalitate de a confirma existenta infectiei sunt testele de sange.
Unul dintre acestea se numeste ELISA sau EIA si depisteaza anticorpii anti-HIV existenti in sange, iar cel de-al doilea este testul Western blot care poate infirma sau confirma existenta infectiei.
Prevenirea infectiei cu HIV
Existenta virusului HIV in sange poate fi descoperita abia dupa 2 luni de la infectare, iar in cazul a 5% dintre persoanele purtatoare de HIV dupa 6 luni de la infectare.
Abstinenta sau sexul protejat cu prezervativ sunt metode de prevenire a infectiei cu HIV si a altor boli cu transmitere sexuala. Femeile gravide si infectate cu HIV trebuie sa se adreseze de urgenta medicului specialist pentru a preveni transmiterea virusului la copil.
Cancerul colorectal este a doua cauza de deces in lume. In randul femeilor, acest tip de cancer ocupa locul 3 ca frecventa dupa cancerul mamar si pulmonar.
De cele mai multe ori, cancerul de colon se dezvolta din cauza formarii unor polipi colonici - excrescente localizate pe suprafata interioara a unui segment din tubul digestiv.
Pe masura ce cancerul evolueaza se poate extinde si la alte organe. Modul de a preveni cancerul de colon presupune indepartarea polipilor de colon inainte ca acestia sa devina cancerigeni.
Screeningul pentru cancerul colorectal
Colonoscopia este investigatia utilizata frecvent pentru depistarea cancerului colorectal. Cu ajutorul acesteia medicul specialist analizeaza tubul digestiv.
In cazul depistarii polipilor colonici acestia pot fi indepartati chiar in timpul efectuarii colonoscopiei. De asemenea, poate fi realizata si o sigmoidoscopie, insa aceasta analizeaza doar portiunea terminala a colonului. Se recomanda efectuarea testelor screening pentru cancerul colorectal incepand cu varsta de 50 de ani.
Aceasta afectiune care poate duce la orbire deoarece este deteriorat nervul optic. Glaucomul primar cu unghi deschis este cel mai frecvent tip de glaucom. Simptomele acestei afectiuni apar tardiv, cand incep sa se manifeste tulburarile de vedere.
Screeningul pentru glaucom
Frecventa de masurare a tensiunii intraoculare depinde de varsta si de factorii de risc. Rasa afro-americana, varsta peste 60 de ani, antecedente familiale de glaucom, antecedente personale de leziuni oculare si utilizarea de steroizi prezinta un risc ridicat de a suferi de glaucom.
Pentru persoanele sanatoase, fara factori de risc si sub 40 de ani, screeningul de rutina se va face la fiecare 2 ani. Cele cu varsta cuprinsa intre 40 si 54 de ani trebuie sa efectueze testarea la un interval de 1-3 ani. Adultii cu varsta cuprinsa intre 55-64 de ani trebuie sa realizeze controlul oftalmologic preventiv in fiecare an, iar cei peste 65 de ani, de doua ori pe an.
Discutati cu medicul dvs. despre testele de screening necesare pentru imbunatatirea starii de sanatate! Unele teste, cum ar fi testul Papanicolau sau examinarea mamara (inclusiv autoexaminarea) trebuie sa faca parte din ingrijirea de rutina a oricarei femei.
Celelalte teste au o importanta mai mare sau mai mica, in functie de factorii de risc individuali!
Retineti ca testul screening nu vindeca boala si nu poate preveni aparitia acesteia, dar o poate depista intr-un stadiu incipient, cand sansele de vindecare sunt mari!