Alimentul este un principal purtator de informatie preluata din mediul inconjurator. Aceasta informatie a alimentului interactioneaza cu propria noastra informatie genetica - conditie absolut necesara bunei functionari a entitatii biologice "om".
Omul este un sistem deschis informational cu autoreglare, autoreproducere si evolutie antientropica, care prelucreaza informatii atat din mediul inconjurator, cat si din propriul mediu intern.
Prelucrarea informatiei in organismul uman are loc pe doua cai majore.
Prima cale de prelucrare a informatiei si cea mai evidenta este cea realizata in cadrul sistemului nervos (cel al vietii de relatie si cel negativ), care la om a atins un nivel nemaiintalnit la celelalte specii biologice, permitandu-i sa-si constientizeze propria-i existenta, fiind dotata cu ratiune si inteligenta.
A doua cale majora de prelucrare a informatiei, care se afla la baza primei cai si interactioneaza direct cu aceasta, o reprezinta metabolismul celular.
Metabolismul celulelor care alcatuiesc corpul uman prelucreaza in realitate informatia matricei alimentare, realizand atat integralitatea intregului sistem, cat si adaptarea acestuia la schimbarile mediului inconjurator in care traieste.
Cu alte cuvinte "suntem ceea ce mancam si ceea ce au mancat parintii si stramosii nostrii", "traind si murind in esenta la nivelul celular". Aceste afirmatii sunt astazi bine fundamentate de noua ramura a nutritiei si geneticii - nutrigenomica. Rezulta ca alimentul este un factor esential al starii de sanatate sau boala si ca de calitatea acestuia depinde direct calitatea vietii noastre.
*Proteice (4 kcal/g) / Aport caloric zilnic 10-15%
Alimente | Aport de Nutrienti | Rolul Fiziologic |
Nu influenteaza productia de insulina Gl=0 | ||
De origine animala: | ||
Carne rosie: vita, porc, cal, oaie | → Proteine cu valoare biologica inalta, echilibrate in aminoacizi esentiali, utilizate integral de organism. Pe langa proteine, furnizeaza grasimi saturate cu efect aterogen (in special carnea rosie, dar aceasta contine si acizi linoleici conjugati CLA - benefici). Ouale si laptele contin componente anti-aterogene (fractiuni peptidice si lipidice) care compenseaza efectul acizilor grasi saturati. Furnizeaza fier, calciu, fosfor, vitaminele A, D, E, B12, seleniu, zinc. | → Rol plastic structural constituind si reparand structurile celulare tisulare. |
Carne vanat cu blana | ||
Carne vanat cu pene | ||
Carne alba pasare: gaina, curcan, strut, gasca, porumbel, rata | ||
Organe: creier, inima, ficat, rinichi, limba, momite, burta | ||
Produse industrializate din carne: mezeluri, jambon, pateuri, aspicuri, sunca, slanina | ||
Oua | ||
Lapte si derivate: branzeturi, iaurt, sana, kefir | ||
Peste, scoici, fructe de mare | ||
Au index glicemic variabil | ||
De origine vegetala: | ||
Leguminoase: fasole, soia, mazare, naut, linte, hrisca, bob, amarant, quinoa, cereale, pseudocereale s.a. | → Proteine cu valoare biologica buna, unele din leguminoase au proteine ce se aproprie de valoarea celor animale, contin fitochimicale benefice, dar si amidon. | → Aceleasi ca la proteinele de origine animala, unele contin factori de blocare a enzimelor digestive, aduc aport de fitonutrienti. |
*Glucide (4kcal/g) / Aport caloric zilnic 50-60%
Alimente | Aport de Nutrienti | Rolul fiziologic |
Au indez glicemic variabil de la mic la foarte ridicat Gl=1 - 110 | ||
De origine vegetala: | ||
Legume crude: salata, rosii, castraveti, patrunjel, telina, fenicul, ridichi, s.a | → Zaharuri naturale (glucoza, fructoza, zaharoza) in cantitate medie, dar cu incarcatura glicemica mica (GL), vitamine si minerale, antiozidanti, alte fitochimicale benefice - apa. Contin fibre alimentare sanogene, cele mai valoroase fiind bogate in fitonutrienti. | → Efect revitalizant, hidratant, prin bogatia de vitamine, enzime, minerale, antioxidanti, imunostimulatoare, efecte antiimbatranire. → Efect energetic inedit datorat zaharurilor. → Efecte detoxifiante, depurative. → Alcanizeaza mediul intern. |
Fructe crude: mere, pere, struguri, citrice, cirese, capsuni, pepene, banane, prune, s.a. | ||
Fructe de padure: afine, merisoare, aronia, zmeura | ||
Fructe si legume preparate | → Se distrug o parte din vitaminele si sarurile minerale, iar enzimele sunt complet inactivate. Depinde de modul de preparare, pastrare a cat mai multor componente in stare activa. Daca se adauga zahar, sare, conservati sau otet se modifica drastic proprietatile benefice, putand deveni periculoase pentru sanatate. | → Efect energetic, in special la fructe, aport de fibre alimentare. Daca se adauga zahara creste incarcatura glicemica, devenind periculoase si neindicate pentru supraponderali, obezi, diabetici. Sarea si conservantii scad si mai mult valoarea lor biologica. |
Fainoase (amidonoase): paste fainoase, orez, paine, grau, ovaz, secara, porumb, mei, fasole, boabe, linte, mazare, naut, cartofi, castane, orz, s.a. | → Contin amidon, zahar complex cu eliberare lenta, proteine vegetale (in special leguminoasele), fibre alimentare (in special fainurile integrale, cerealele integrale), vitamine, minerale, fitonutrienti. | → Functie energetica prelungita in timp. Unele au incarcatura glicemica ridicata (GL) nefiind indicate diabeticilor, supraponderalilor, obezilor. → Cele rafinate acidifica mediul intern. → Cartofii alcalinizeaza mediul intern. |
Alimente | Aport de Nutrienti | Rolul fiziologic | |
Grasimi de origine animala | Untura, seu, unt, branzeturi, grasime de pasare, mezeluri, pateuri, patiserie, fast-food, jambon din porc industrial | → Contin acizi grasi saturati aterogenati, vitaminele A, D, E, liposolubile, in proportii variabile in functie de animale si sistemul de crestere si furajare al acestora. | → Nutritional, fiziologic, lipidele pot fi incadrate in doua categorii: benefice, esentiale si periculoase, aterogene, contraindicate celor cu afectiuni cardiovasculare, diabet, supraponderali-obezi, hepato-renale, cancer, s.a. → Functie energetica (9kcal/g) si stocare de energie sub forma de tesut adipos. → Tesutul adipos are si importante functii hormonale. Unele lipide au si rol structural si functional extrem de important, intrand in compozitia membranelor celulare, iar eicosanoidele au functii paracrine. Unele lipide au rol in reglarea expresiei genice. |
Grasimi de origine vegetala | Uleiuri (floarea-soarelui, masline, germeni de porumb, rapita-canola, soia, canepa, in) | → Contin acizi grasi mononesaturati (acid oleic omega-9) si polinesaturati (omega-3 si omega-6 esentiali) | |
Fructele oleaginoase: nuci, alune, fistic, migdale, arahide | → Fructul contine si proteine de calitate inalta, vitamine, minerale, fitonutrienti. | ||
Grasimi artificiale | Margarine (hidrogenare-intersterificare) inlocuitori de grasime | Acidifica mediul intern. Se vor evita atat ca atare, dar si ascunse in alimente. |