Hipospadiasul este o afectiune congenitala in cadrul careia orificiul de deschidere a uretrei - canalul prin care se scurge urina din vezica urinara - se afla la nivelul partii ventrale a penisului in loc sa se afle la varful penisului, cum ar fi normal.
Chiar daca la prima vedere hipospadiasul este o problema grava, in realitate este o afectiune relativ frecventa si care beneficiaza de tratament chirurgical de refacere a anatomiei penisului, astfel incat la maturitate majoritatea barbatilor cu hipospadias pot avea o viata sexuala absolut normala.
In hipospadias, deschiderea uretrei se afla pe partea ventrala a penisului in loc sa fie la nivelul varfului. Exista grade diferite de severitate a hipospadiasului. In cele mai multe cazuri, orificiul uretral se afla in imediata apropiere a varfului glandului; mai rar, deschiderea uretrei se poate situa la nivelul portiunii mijlocii a tecii penisului sau chiar la baza acestuia. In cazuri foarte rare, meatul uretral poate fi situat in interiorul sau sub nivelul scrotului.
Semnele si simptomele pot include:
• Orificiul de deschidere a uretrei situat la orice alt nivel decat varful penisului
• Incurbarea ventrala a penisului
• Dezvoltarea preputului doar la nivelul partii dorsale a penisului
• Prezenta unui jet anormal la urinare
Majoritatea copiilor cu hiopospadias sunt diagnsoticati inca din maternitate. Totusi, este posibil ca anumite cazuri de hipospadias mai putin severe sa fie trecute cu vederea in primele zile de la nastere; este cazul sa anuntati medicul in cazul in care observati ca orificiul de deschdiere a uretrei nu este situat la nivelul varfului penisului, preputul nu este complet dezvoltat sau penisul prezinta o curbura ventrala.
Hipospadiasul este prezent inca de la nastere – este o afectiune congenitala. Cauza nu este clara in cele mai multe cazuri; uneori, hipospadiasul se mosteneste.
Pe masura ce penisul se dezvolta la fetusii de sex masculin, anumiti hormoni stimuleaza formarea uretrei si a preputului. Hipospadiasul survine atunci cand exista o anomalie in actiunea acestor hormoni, anomalie ce cauzeaza dezvoltarea defectuoasa a uretrei.
Afectiunea este mai frecventa in cazul copiilor care prezinta un istoric familial de hipospadias.
Un risc crescut de hipospadias exista si la copiii nascuti la o varsta inaintata a mamei sau in cazul celor conceputi prin fertilizare in vitro, ca urmare a expunerii mamei la progesteron sau la progestin, analogul sau sintetic, hormoni ce se adiminstreaza in cadrul fertilizarii in vitro.
Daca hipospadiasul nu este tratat, copilul poate avea dificultati in deprinderea utilizarii corecte a toaletei;. in timpul vietii adulte, hipospadiasul netratat poate cauza dificultati in timpul actului sexual.
Intrucat majoritatea copiilor cu hipospadias sunt diagnosticati inca din timpul sederii in maternitate, sunt rare cazurile in care parintii adreseaza aceasta problema medicului dupa iesirea din spital. In anumite cazuri mai putin grave, hipospadiasul nu este atat de evident si poate fi trecut cu vederea imediat dupa nastere.
Daca presupuneti ca micutul are hipospadias puteti anunta medicul de familie sau medicul pediatru. In cazul in care diagnosticul se confirma, micutul va trebui sa fie consultat de catre un medic urolog specializat in problematica pediatrica.
Este indicat sa pregatiti din timp o lista cu intrebarile pe care doriti sa le adresati medicului. La randul sau medicul poate pune mai multe intrebari, cum ar fi:
• Ati observat o incurbare a penisului micutului in timpul erectiei?
• Ati observat prezenta unui jet urinar anormal?
Medicul poate stabili diagnosticul de hipospadias in urma simplei examinari clinice a micutului.
Tratamentul presupune interventia chirurgicala de repozitionare a orificiului uretral, si, daca este cazul, modificarea curburii peniene.
Ce se intampla in timpul interventiei chirurgicale?
In timpul interventiei chirurgicale, medicul urolog utilizeaza grefe de la nivelul preputului sau de la nivelul cavitatii bucale pentru a reconstitui canalul urinar in vederea corectarii hipospadiasului. Interventia dureaza de obicei intre o ora si jumatate si trei ore si se efectueaza sub anestezie generala, astfel incat micutul nu simte nicio durere. In cazurile complicate, pot fi necesare mai multe interventii chirurgicale succesive.
La ce varsta se efectueaza interventia chirurgicala?
Este indicat ca interventia chirurgicala sa se efectueze cat mai devreme - de obicei la o varsta cuprinsa intre 3 si 18 luni. Micutii nu trebuie circumcisi inainte de interventie intrucat deseori preputul poate fi utilizat in cadrul operatiei, pentru a furniza grefe necesare reconstructiei uretrei.
Complicatiile interventiei chirurgicale?
In cele mai multe cazuri, interventia chirurgicala restabileste functionalitatea si aspectul normal si nu apar complicatii. Totusi, intr-un numar relativ redus de cazuri poate aparea o fistula – un orificiu la nivelul fetei ventrale a penisului, in locul unde a fost creat noul canal urinar. Fistula poate cauza scurgeri ale urinii si poate necesita o noua interventie chirurgicala de corectare.