ADHD este o tulburare comportamentala manifestata prin imposibilitatea persoanei afectate de a se concentra asupra unei activitati anume. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin modificari ale dispozitiei, anxietate, impulsivitate, ostilitate, tulburari ale somnului asociate cu alte simptome precum durerea de cap, migrenele si disconfortul gastric. Persoanele care sufera de aceasta afectiune, de regula, prezinta o greutate mica la nastere, sufera de alergii sau de boli autoimune.
Acest sindrom afecteaza in mod egal atat femeile cat si barbatii. Sindromul ADHD nu se trateaza definitiv, astfel, desi simptomele se diminueaza considerabil acestea persista si in perioada adulta.
In randul specialistilor circula o regula potrivit careia ADHD este o afectiune ce presupune deficienta functionala a grasimilor EPA si DHA, situatie care adesea coincide cu carenta de fier si/sau zinc.
In prezent, nu exista suficiente informatii pentru a fi stabilita o schema de tratament, si nu este clar daca deficientele de micronutrienti sunt cauzate de ADHD, sau sunt cauzele aparitiei ADHD.
Patogenia exacta a tulburarii hiperkinetice nu este cunoscuta, insa, potrivit ultimelor studii cel mai probabil cauzele aparitiei ADHD sunt de natura genetica.
Va prezentam cateva cauze posibile care pot conduce la aparitia afectiunii:
- o stare emotionala puternica (decesul unui parinte, divort, despartirea de parinti);
- crize nejustificate, precum formele slabe de epilepsie;
- o infectie a urechii medii care conduce la aparitia tulburarilor de auz;
- afectiuni oftalmologice;
- afectiuni medicale care afecteaza buna functionare a creierului;
- anxietate si depresie.
Grasimile sunt substante organice esentiale pentru buna functionarea a creierului, mai exact pentru functionarea sistemului nervos central. Din cauza acestei corelatii grasimile sunt considerate factorul cheie in dezvoltarea sindromului ADHD.
Grasimile sanatoase pentru organismul uman:
- EPA (acidul eicosapentenoic): precursorul unui grup complex de substante numite eicosanoide, care detine numeroase proprietati de reglare la nivelul creierului si organismului.
- DHA (acidul docosahexaenoic): este pricipalul factor care ajuta la dezvoltarea membranei neuronale, avand influente asupra stimulilor celulari.
Atat EPA cat si DHA sunt grasimi omega-3 si pot fi produse de acizii grasi esentiali omega-3 (Acidul Alfa-Linolenic sau ALA). Din cauze genetice sau de mediu pot aparea erori in timpul procesului de conversie, determinand aparitia diferentelor in ceea ce priveste abilitatea organismelor umane de a converti ALA in EPA si DHA.
Majoritatea produselor alimentare consumate astazi contin cantitati ridicate de grasimi omega-6, grasimi saturate si hidrogenate si, adesea, au un continut scazut de grasimi omega-3 si micronutrienti. Pentru a preveni aparitia deficientelor functionale cauzate de aceste grasimi, dieta zilnica trebuie sa contina o cantitate scazut de grasimi esentiale omega-6 (Acid Linoleic sau LA), dar o cantitate mai ridicata de acizi grasimi omega-3; raportul ideal este de 5:1.
Alimentele cu un continut ridicat de LA/omega-6 sunt: floarea-soarelui, sofran, soia, ulei plamier, arahide si susan.
Alimentele cu un continut ridicat de ALA/omega-3 sunt: semintele de rapita, in, uleiul de nuca, spanacul, busuiocul, coriandrul, menta si patrunjelul.
Cu toate ca detine o cantitate mica de ALA, uleiul de masline este recomandat datorita continutului bogat de grasimi monosaturate. Alimentele care cotin cantitati ridicate de grasimi EPA si DHA sunt: fructele de mare, uleiu de peste - somon, pastrav, macrou, sardine, hering si ansoa. De asemenea, tonul proaspat contine grasimi EPA si DHA, dar in timpul procesului de preparare se pierd cantitati semnificative de acizi grasi esentiali.
Trebuie mentionat ca anumiti pesti, printre catre rechinul sau pestele spada, contin cantitati ridicate de substante cu actiune neurotoxica, precum: plumb si mercur. Din aceasta cauza nu se recomanda consumul acestor pesti de catre nicio persoana, cu atat mai putin de catre copii cu varsta mai mica de 16 ani sau care sufera de ADHD.
Grasimile DHA se gasesc in cantitati considerabile si in ficat sau galbenusul de ou, motiv pentru care aceste produse alimentare obligatoriu vor fi incluse in dieta alimentara; insa trebuie consumate in cantitati mai mici cand se administreaza suplimente nutritionala cu un continut ridicat de vitamina A.
In cazul in care aportul de grasimi polinesaturate (PUFA), cum sunt EPA si DHA, este crescut atunci creste si riscul de perioxidare a lipidelor din cauza radicalilor liberi, poluanti sau substante produse de organism in urma proceselor metabolice sau de respiratie.
Despre grasimile polinesaturate se crede ca sunt atacate de catre substantele reactive, motiv pentru care au nevoie de protectia antioxidantilor, afectand, astfel, structura membranei lipidice de la nivelul sistemului nervos central.
Atunci cand cantitatea radicalilor liberi este semnificativ mai ridicara decat cea a antioxidantilor, rezulta aparitia unor deteriorari la nivelul organismului, cunoscute sub denumirea de "prejudicii oxidative".
Antioxidantii sunt nutrienti (vitamina E, seleniu) sau substante biologice active (flavonoizi, antocianii, carotide) care se gasesc, mai ales, in fructe si legume, ceai si vin rosu.
In stare naturala, vitamina E se gaseste in alimentele bogate in grasimi polinesaturate, cum sunt: uleiurile din seminte de in, floarea-soarelui, dar si in nuci, alune etc.
Sursele alimentare de seleniu sunt: peste, fructe de mare, ficat, oua, ciuperci si linte.
Consumul zilnic al acestor alimente asigura organismului necesarul zilnic de antioxidanti.
Aparitia carentei de fier in copilarie este asociata cu aparitia sindromului ADHD. Feritina amelioreaza simptomele provocate de ADHD si previne aparitia deficientelor cognitive grave.
Surse alimentare de fier: carnea rosie, cereale integrale, prune si caise uscate. De asemenea, suplimentele pe baza de fier pot fi administrate pacientilor care sufera de deficite majore de fier.
Zincul detine multiple functii la nivelul organismului uman, inclusiv controleaza metabolizarea neurotransmitatorilor si a acizilor grasi. Deficitul de zinc poate influenta dezvoltarea ADHD. Copii cu ADHD care au urmat tratamente cu suplimente nutritionale pe baza de zinc au manifestat o ameliorare a simptomelor - hiperactivitate, impulsivitate, izolare sociala - spre deosebire de copii care nu au facut un tratament.
Surse alimentare de zinc: fructele de mare, ficatul, alunele, cerealele integrale. Pentru a preveni carenta de zinc aceste produse ar trebui consumate cu regularitate.
S-a demonstrat ca aumiti coloranti sintetici, arome sau conservanti cresc riscul aparitiei hiperactivitatii in cazul persoanelor care sufera, sau nu, de sindromul ADHD. Rolul aditivilor alimentari este de a creste perioada de valabilitate a produselor alimentare, scazand, in acelasi timp, calitatea acestora.
Aditivi cu efecte adverse severe: E102, E104, 107, E110, E122, E123, E124, E128, E133, E142, E150, E151, E154, E155, E180, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228, acid benzoic, benzoat de sodiu, metabisulfit de sodiu, dioxid de sulf, vanilina.
Produsele alimentare care contin o cantitate ridicate din acesti aditivi alimentari nu ar trebui consumate nici de adultii sanatosi, cu atat mai putin de catre un copil care sufera de ADHD.
Dieta ADHD functioneaza prin asigurarea cantitatii si calitatii grasimilor necesare pentru buna functionare a sistemului nervos central, dar si prin furnizarea unei cantitati necesare de fier si zinc, evitand, astfel, afectiunile asociate acestor carente nutritionale, dar si agravarea simptomelor in cazul afectiunii ADHD.
Suplimentele nutritionale trebuie administrate numai la indicatia medicului curant, astfel incat acestea sa ajute la adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate.
Introducerea antioxidantilor in dieta este necesara pentru a proteja pierderea grasimilor sanatoase, fapt ce poate afecta structura creierului sau poate compromite semnalul neuronal al creierului si al intregului sistem nervos central.
Nu in cele din urma trebuie sa mentionam ca dieta ADHD exclude aditivii din alimentatie despre care s-a descoperit ca agraveaza simptomele copiilor care sufera, sau nu, de ADHD.
In concluzie, beneficiile acestei diete sunt:
- recomandarea produselor alimentare necesare pentru buna functionare a creierului si a intregului organism;
- asigura necesarul de nutrienti necesari pentru cresterea si dezvoltarea normala a copiilor;
- permite administrarea altor tratamente, la indicatia medicilor, fapt care ajuta la imbunatatirea calitatii vietii si ofera o educatie alimentara persoanelor cu ADHD.
Chiar daca este o dieta sanatoasa o consultatie la medicul nutritionist este intotdeauna valabila, deoarece majoritatea pacientilor cu ADHD sunt copii, iar o dieta si un tratament necorespunzator poate afecta intreaga existanta a acestora. Astfel, pentru orice supliment nutritional depre care credeti ca este potrivit pacientului cu ADHD, bazandu-va pe instructiunile si prescriptia medicala, este necesar ca inainte de a incepe tratamentul sa va adresati medicului.
S-a constatat ca suplimentele cu ulei de peste administrate pentru o lunga perioada de timp stimuleaza efectele medicamentelor, ceea ce presupune exacerbarea hiperactivitati copiilor cu ADHD. In aceasta situatie, suplimentele trebuie administrate si dozate numai de catre medicul curant, care deja are o vedere de ansamblu asupra cantitatii de suplimente furnizate de tratament, dar si de alimentatie.