O hernie apare in momentul in care tesuturile din interiorul abdomenului se exteriorizeaza printr-un orificiu al musculaturii peretelui abdominal. In momentul in care hernierea se realizeaza spre cavitatea toracica, aceasta se numeste hernie hiatala.
Exista trei tipuri de hernie hiatala: prin alunecare, paraesofagiana si mixta. Hernia hiatala prin alunecare este cea mai comuna si in general nu este grava. Hernia paraesofagiana si cea mixta pot dezvolta complicatii, fiind astfel mai grave.
Limita dintre abdomen si torace este formata dintr-un muschi subtire numit diafragm. Trecerea esofagului (un tub muscular ce face legatura intre faringe si stomac) prin diafragm se face printr-un orificiu numit hiatus.
Hernia hiatala apare in cazul slabirii musculaturii si tesutului conjunctiv de la nivelul hiatusului. In cazul herniei prin alunecare, o mica portiune din stomac aluneca spre torace prin diafragm si se pozitioneaza deasupra abdomenului in cavitatea toracica.
Sfincterul esofagian, care delimiteaza esofagul de stomac, se pozitioneaza de asemenea deasupra diafragmului.
De obicei nu apar simptome in cazul herniei prin alunecare.
Daca totusi apar, acestea sunt cauzate de aciditatea de reflux (adica refluxul sucului gastric din stomac spre esofag), datorita slabirii sfincterului esofagian. Simptomele refluxului gastro-esofagian includ urmatoarele:
- arsura retrosternala, acompaniata de caldura si durere. Apare postprandial, in pozitia culcat sau la aplecarea in fata. In termeni medicali se numeste pirozis.
- gust acru sau sarat in gura. Se datoreaza de asemenea refluxului de acid din stomac in esofag. De obicei acompaniaza pirozisul, insa se poate sa fie singurul simptom uneori.
Simptome secundare :
- senzatie de plenitudine in abdomenul superior dupa mese
- dificultate la ingurgitarea alimentelor (disfagie) sau senzatie de nod in gat
- greturi
- voce ragusita.
Daca simptomele sunt severe sau continue, poate fi vorba de boala de reflux gastroesofagian (BRGE), adica refluxul mancarii si sucului gastric in esofag, cu durata si frecventa mai crescuta decat in cazul pirozisului.
Hernia hiatala si BRGE, sunt boli care de obicei apar impreuna. Tratamentul BRGE necesita tratament medicamentos riguros urmat in cazuri mai grave de tratament chirurgical. Daca apare dispnee sau durere retrosternala trebuie luata in calcul si posibilitatea unei boli cardiace.
Pirozisul apare de obicei dupa mese prin refluxul continutului stomacal. Durerea cardiaca este simtita de obicei ca si o senzatie de presiune, intepatura, constrictie, disconfort sau generalizata in zona toracica, ce apare de obicei dupa un efort fizic.
Herniile mari prin alunecare, pot cauza ulcere, care sunt eroziuni ale mucoasei stomacului situate la nivelul hiatusului. Aceste ulceratii au fost descoperite prin endoscopie la 5% din pacientii cu hernie hiatala.
In mod normal o hernie hiatala este descoperita in momentul evaluarii pacientului pentru o alta afectiune.
Atunci cand cauza prezentarii la medic este o senzatie de arsura, caldura sau durere retrosternala, doctorul va chestiona pacientul despre caracteristicile simptomelor si va indica realizarea unor testari daca sunt prezente urmatoarele conditii:
- arsura retrosternala de o lunga perioada de timp
- simptomele nu se amelioreaza prin tratament medicamentos
- simptomele reapar dupa incetarea tratamentului medicamentos
- coexista si alte semne si anume scaderea in greutate, varsatura cu sange sau disfagie.
Daca exista unele din aceste simptome probabil este vorba despre boala de reflux esofagian. Hernia hiatala si boala de reflux esofagian pot coexista de obicei. Daca este vorba despre aceasta, medicul va indica testari specifice pentru confirmarea diagnosticului. Majoritatea herniilor hiatale sunt diagnosticate prin examen baritat, care examineaza portiunea superioara a tractului digestiv.
Se va inghiti un amestec format din bariu si apa, trecerea acestui amestec prin esofag spre stomac si portiunea initiala a intestinului subtire (duoden), fiind urmarita printr-un fluoroscop conectat la un monitor, care foloseste razele X pentru detectarea trecerii amestecului.
Endoscopia gatrointestinala superioara - o procedura in care medicul vizualizeaza esofagul, stomacul si intestinul subtire folosind un instrument subtire si flexibil numit endoscop - este o metoda obisnuita de diagnosticare a herniei hiatale. In cazul durerilor precordiale si a dispneei, trebuie urmarite investigatii pentru o boala cardiaca.
Tratament - generalitati
O hernie hiatala prin alunecare, ce nu determina aparitia de simptome, nu necesita tratament.
Daca exista simptome, atunci acestea pot fi de la usoare la severe. Simptomele severe de boala de reflux esofagian, pot fi tratate cu succes de obicei prin tratament medicamentos. In unele cazuri, mai putin obisnuite, hernia hiatala prin alunecare se poate trata chirurgical prin fundoplastie, in care hernia este readusa din cavitatea toracica si suturata asa incat sa ramana in cavitatea abdominala.
Simptomele usoare sau ocazionale se pot trata doar printr-o modificare a stilului de viata si medicamente ce nu au nevoie de prescriptie medicala.
In cazul herniei paraesofagiene sau mixte, este recomandata in mod normal interventia chirurgicala, pentru evitarea aparitiei complicatiilor. Pentru aceasta e nevoie de prezentarea cat mai repede la medic.
Tratament ambulator (la domiciliu)
In cazul herniei hiatale prin alunecare, in unele cazuri nu e nevoie de tratament medicamentos sau chirurgical. Daca apar simptome usoare de arsura sau pirozis, se pot face urmatoarele schimbari in regimul de viata:
- renuntarea la fumat. Nicotina din tigari are rol de relaxare a valvei esofagiene inferioare. Aceasta va duce la refluxul sucului gastric din stomac in esofag, ceea ce va duce la aparitia pirozisului.
- modificarea obiceiurilor alimentare. De exemplu se va evita consumul de cafea si alcool si se vor consuma mese in cantitati mai mici si mai frecvente. Prin aceasta va scadea riscul aparitiei pirozisului. Cand se va discuta cu medicul despre schimbarea obiceiurilor alimentare este bine sa fie de fata si partenerul de viata. Astfel, va intelege mai bine si partenerul de viata ceea ce trebuie facut, rezultand un proces de schimbare a obiceiurilor alimentare mai facil
- scaderea in greutate, pentru cei supraponderali. Supraponderabilitatea creste presiunea asupra stomacului si creste probabilitatea aparitiei pirozisului. Chiar si scaderea in greutate cu cateva kilograme este benefica
- evitarea presiunii asupra stomacului, pentru a scadea probabilitatea aparitiei pirozisului. Cateva modalitati ar fi evitarea intinderii pe spate pentru 2 - 3 ore dupa masa si evitarea hainelor stramte in jurul stomacului
- extremitatea cefalica a pacientului sa fie ridicata cu 15 - 20 cm prin ridicarea saltelei cu ajutorul unor anumite dispozitive. Aceasta va reduce refluxul continutului stomacal in timpul somnului. Folosirea pernelor nu este benefica, deoarece acestea determina ridicarea doar a gatului, ceea ce poate agrava pirozisul.
Alaturi de schimbarea unora din obiceiurile habituale, se pot administra si medicamente ,ce nu au nevoie de prescriptie medicala, pentru controlul simptomelor usoare.
Acestea includ antiacide, hipoacidifianti si blocanti ai secretiei acide.