Giardioza - numita si giardia - este o boala intestinala cauzata de infectia parazitul Giardia lamblia (numita si Giardia intestinalis). Simptomele de giardie sunt diaree, crampe abdominale, flatulenta si simptome generale intestinale. Simptomele care apar la copii sunt reprezentate de deficitul de crestere si luare in greutate. Simptomele de giardioza pot sa apara doar o data pentru o perioada scurta de timp sau pot sa apara si sa dispara pe o perioada mai lunga de timp. Este posibil sa nu mai existe simptome si inca sa fie prezenta infectia parazitara.
Zonele endemice pentru giardia
Giardia apare mai in toate zonele lumii, dar este cea mai importanta problema in zonele in care este limitat accesul la apa sau unde regulile igienice sunt precare. In Statele Unite, G. Intestinalis este intalnita in ape, cum ar fi fluvii, rauri sau lacuri (surse la suprafata apei). Epidemii de giardia au aparut datorita tratarii inadecvate a apei din sistemele urbane sau cand apa a fost contaminata cu deversarile din canalizari. Bazinele de inot, fantanile arteziene si lacurile din parcuri care nu sunt tratate corespunzator si mentinute la acel standard sau care nu au un sistem adecvat de filtrare pot fi de asemenea surse de infectie.
Cazurile de infectie sunt mai multe in gradinite sau centre de ingrijire, datorate in special proastei igiene cum ar fi spalarea insuficienta pe maini, in situatiile in care persoanele nu au un control bun asupra mictiunii (urinare). In unele centre de ingrijire mai mult de 35% din copii au avut giardia in scaun (materiile fecale).
Cele mai multe cazuri de infectie apar in zonele de munte, datorita faptului ca oamenii nu realizeaza ca parazitul poate supravietui si la temperaturi joase cum sunt cele din lacurile si apele curgatoare montane, astfel incat consuma acea apa netratata corespunzator. Boala este mai frecventa si in comunitatile care folosesc apa din rauri si lacuri ca sursa de apa potabila si nu folosesc filtrarea apei in procesul de purificare.
Copiii sunt infectati mai frecvent decat adultii, mai ales cei aflati in centre de plasament, unde copiii nu sunt invatati sa foloseasca toaleta cum trebuie. De asemenea este mai frecvent intalnita infectia in centrele de ingrijire pentru batrani, acestia avand si probleme de incontinenta urinara (pierdere inconstienta de urina).
Boala este mai frecventa si in comunitatile care folosesc apa din rauri si lacuri ca sursa de apa potabila si nu folosesc filtrarea apei in procesul de purificare. Tratarea cu clor a apei potabile nu este o metoda sigura de distrugere a parazitului.
Cei care merg in camping si excursionistii care circula in zonele unde apa poate fi contaminata cu acest parazit, au un risc mai mare de a contacta boala, in conditiile in care nu isi purifica apa prin fierbere sau filtrare.
Giardioza (numita si giardia) este produsa de un parazit unicelular numit Giardia lamblia, numit si Giardia intestinalis sau Giardia duodenalis.
Parazitul traieste si se multiplica in intestinul omului sau animalelor. Odata ce a ajuns in intestin, se ataseaza de mucoasa intestinala, careia ii modifica functia normala si intra in competitie pentru nutrientii importanti.
Acest lucru determina urmatoarele simptome:
- discontinuitatile mucoasei intestinale, poate se scada capacitatea organismului de a absorbi nutrientii din alimentele care trec prin intestin. Daca nu sunt absorbiti, nutrientii raman in tractul intestinal, provocand diaree, crampe si flatulenta asociate giardiozei
- parazitul poate sa accelereze pasajul alimentelor prin intestin, provocand diaree.
Scaunul (materiile fecale) animalelor infectate sau ale oamenilor contin parazitii. Infectarea cu Giardia lamblia se produce in 2 feluri:
- contact direct mana-gura prin care se transfera parazitul din scaunul persoanelor infectate. Acest lucru se intampla datorita unei igiene proaste, cum ar fi absenta spalatului pe maini. Parazitul se poate transfera si prin contact direct oro-anal sau oro-genital cu o persoana infectata
- transmiterea indirecta a parazitului prin consumul de apa sau alimente care au intrat in contact cu materiile fecale contaminate.
Perioada de incubare dureaza 7-10 zile dar poate varia de la 3 la 25 de zile sau mai mult. Giardioza este contagioasa atata timp cat parazitul este prezent in materiile fecale, ceea ce poate dura si cateva luni de zile. Nu toate persoanele infectate prezinta simptome, dar o persoana care nu are simptome tot poate raspandi boala.
O persoana se poate infecta cu acest parazit daca mananca sau bea apa contaminata. Daca se ingrijeste o persoana deja infectata, se vor lua masuri de precautie cum este spalarea pe maini cat mai frecvent pentru a se evita raspandirea bolii. De exemplu daca se schimba scutecele unui copil cu giardia si nu se spala mainile dupa, orice sau oricine care este atins se va infecta. Se poate face si autocontaminare daca mana nespalata se va folosi pentru a manca sau a se atinge.
Odata ce a ajuns in organism, parazitul se multiplica in intestinul subtire si va circula in intestinul gros. Unii paraziti formeaza chisti, forme inactive care pot supravietui pe o perioada mai lunga de timp in afara organismului. Parazitii si chistii parasesc organismul prin scaun si pot contamina apa sau alimentele, continuand ciclul.
Dupe expunerea la parazit, urmeaza apoi 7-10 zile pana la aparitia infectiei, dar poate varia intre 3 si 25 de zile sau mai mult. Se poate transmite infectia si la alte persoane in toata aceasta perioada in care exista infectia cu parazit, care poate dura luni de zile, chiar si daca nu exista simptome.
Multi dintre copiii sau adultii infectati cu Giardia lamblia nu prezinta simptome de giardioza, chiar daca sunt infectati si parazitul este prezent in materiile fecale. Aceste persoane pot transmite boala.
Cand sunt prezente, cele mai frecvente simptome sunt:
- diaree care de obicei dureaza 7-10 zile. Poate dura mai mult dar de asemenea poate sa se amelioreze si mai repede in 2-4 zile. La inceput este prezenta o diaree apoasa, urmata apoi de steatoree (prezinta grasimi), scaune urat mirositoare care pot pluti. Acest lucru este un semn ca grasimile nu sunt digerate corespunzator si sunt transferate din organism in scaun
- crampe si sensibilitate abdominala
- greata si pierderea apetitului alimentar
- flatulenta (gaze) sau balonare
- fatigabilitate.
De cele mai multe ori, persoanele infectate nu cauta un tratament pentru aceste simptome. De cele mai multe ori simptomele se amelioreaza de la sine. Dar daca giardioza nu este tratata de la aparitia primelor simptome, boala poate dura o perioada lunga de timp si se poate croniciza. Persoanele cu giardioza cronica prezinta atacuri diareice care apar si dispar insotite de simptomele descrise. Aceste episoade alterneaza cu perioade de constipatie sau un tranzit intestinal normal si dureaza doar cateva zile cand apar.
Din aceste motive, acestia nu se adreseaza la medic pentru tratament. Simptomele de giardioza cronica sunt:
- scaune moi, grase, nelegate (nu mereu lichide sau apoase), uneori scaunele pot fi urat mirositoare sau spumoase si de cele mai multe ori in cantitate mica
- disconfort abdominal sau iritatii gastrice care sunt mai frecvente dupa mese
- crampe abdominale, balonare sau durere
- flatulenta
- halena fetida (miros urat in respiratie) persistenta, uneori cu miros de sulf
- dureri de cap ocazional
- scaderi in greutate
- stare generala proasta, astenie, fatigabilitate, stare generala de disconfort.
Simptome la copil
Copiii cu giardioza pot sa nu prezinte alte simptome decat tulburari de crestere, scadere in greutate.
Daca sunt prezente simptome, acestea sunt:
- scaune diareice spumoase, galbene, urat mirositoare
- scaderi in greutate sau pierderea apetitului alimentar
- dureri abdominale, greata sau varsaturi
- deficite nutritionale cauzate de incapacitatea absorbtiei unor nutrienti.
Alaptarea este considerata ca protejeaza sugarii de a face giardioza. Laptele de mama contine nutrienti care omoara parazitii.
Aceste simptome de giardioza sunt comune si altor infectii intestinale. Durata simptomelor si testul de identificare a parazitului, pot fi singurele care fac diagnostic diferential al acestor boli.
Simptomele de giardioza apar de obicei la 7-10 zile dupa infectare, desi uneori pot dura 35 de zile sau mai mult. Odata ce au aparut, simptomele dureaza cel putin 7 saptamani:
- la copiii sau adultii care nu au afectiuni, simptomele pot sa dispara si fara tratament
- diareea pe termen lung poate sa produca pierderi in greutate, deshidratare sau probleme de nutritie intrucat alimentele nu sunt absorbite in mod corespunzator in organism. Uneori aceste afectiuni se amelioreaza si fara tratament. Daca nu se intampla acest lucru, se pot trata corespunzator.
Multe persoane care sunt infectate cu Giardia intestinalis nu prezinta simptome; se poate produce infectarea altor persoane chiar daca nu exista simptome, intrucat parazitul exista inca in scaun (materiile fecale).
Dintre persoanele ce prezinta simptome de giardia, 20% pana la 40% dezvolta o intoleranta temporara la lactate sau alte produse pe baza de lapte (deficit de lactaza sau intoleranta la lactoza). Aceasta problema poate sa dureze pana la o luna dupa terminarea tratamentului pentru giardia. Acest lucru semnifica faptul ca tratamentul nu este eficient sau ca s-a produs reinfectia.
Nou nascutii si sugarii care fac giardioza pot refuza alimentele si se pot opri din crestere pana in momentul in care se vindeca boala. Cresterea normala si dezvoltarea organismului nu se produc imediat dar pot sa reinceapa in cateva saptamani sau luni.
Studiile au aratat ca este posibil ca o persoana care a fost infectata cu giardioza sa dezvolte o imunitate pe termen scurt fata de parazit.
Exista riscul contaminarii cu giardia pentru:
- cei ce lucreaza in centre de ingrijire pentru copii, mai ales daca majoritatea nu stiu sa foloseasca toaleta
- parintii sau familiile cu copiii mici
- cei care innoata in ape de agrement cum ar fi rauri, lacuri, ape curgatoare, mai ales in timpul verii sau toamnei cand exista riscul cel mai mare de expunere. Riscul apare in momentul inghitirii apei in timpul inotului
- cei care consuma apa netratata sau tratata insuficient, mai ales din apele curgatoare, rauri, lacuri
- cei care locuiesc sau lucreaza in diferite amplasamente sau centre de ingrijire sau sunt rude cu unul dintre acesti angajati
- cei care au contact oro-anal si oro-genital cu o persoana infectata.
Factorii de risc care duc la aparitia simptomelor dupa infectare:
- existenta unei scaderi a imunitatii. Exista doua afectiuni, care sunt considerate ca produc modificari ale sistemului imun si cresc in special riscul de aparitie a simptomelor de giardioza, numite imunodeficienta comuna variabila si agamaglobulinemia X- linkata
- existenta unor boli care afecteaza tranzitul intestinal si fac intestinul mai susceptibil la infectie cum ar fi boala Crohn sau fibroza chistica
- existenta malnutritiei inainte de infectare
- tratamentul chirurgical pentru stomac cu o perioada scurta inaintea infectarii sau tratamentul medicamentos cu antiacide gastrice. Acest lucru constituie o problema intrucat stomacul secreta o cantitate mai mica decat normalul de acid (aciditatea gastrica omoara unele microorganisme).
Daca se suspecteaza giardioza se suna imediat la serviciile medicale de urgenta.
- scaune diareice de culoare neagra sau cu sange. Exista unele medicamente care contin bismut (Peptobismol) si care coloreaza scaunul in negru
- semne de deshidratare cum ar fi:
- oligo sau anurie (urinare in cantitate mica sau deloc) sau scutece uscate timp de 8 ore sau mai putin de 3 urinari pe zi (sau scutece ude) in ultimele 24 de ore, in special insotite de unul sau mai multe semne de deshidratare
- pliu cutanat persistent
- responsivitate dificila sau incetinita sau confuzie
- ochi infundati in orbite
- hipotensiune arteriala.
Se contacteaza serviciul medical in decursul unei zile daca:
- exista durere abdominala sau disconfort sever insotit de diaree si nu se amelioreaza in urma defecatiei sau flatulentei
- diareea este insotita de febra 38,3 grade C sau mai inalta insotita de frisoane, varsaturi sau lesin (sau doar ameteala)
- diaree severa (mai multe scaune apoase la o persoana care arata foarte bolnava) care este prezenta si dureaza mai mult de:
- 2 zile la adult
- 1 sau 2 zile la un copil mai mic de 4 ani
- 8 ore la un sugar cu varsta intre 3 si 6 luni
- 4 ore la un sugar mai mic de 3 luni.
Se contacteaza medicul specialist daca:
- diareea apare si persista dupa consumul de apa netratata
- exista o forma de diaree usoara sau moderata (cateva scaune care sunt mai moi decat normalul fara alte semne de boala) care dureaza mai mult de 4 sau 7 zile la copil
- diaree care persista fara nici un motiv evident mai mult de 1-2 saptamani
- copilul nu ia in greutate cat ar trebui in mod normal (insuficienta de dezvoltare).
Urmatorii specialisti sunt indicati pentru a pune diagnosticul si a trata giardioza:
- medic de medicina de familie
- pediatru
- medic internist.
Trimiterea catre gastroenterolog nu este necesara decat daca simptomele persista sau sunt severe.
Majoritatea cazurilor de diaree sunt cauzate de infectii virale si se amelioreaza in cateva zile de tratament la domiciliu. Dar daca o forma de diaree dureaza mai mult de o saptamana si daca sunt prezente simptomele de mai sus, se recomanda prezentarea la medic.
Diagnosticul de giardioza se pune pe urmatoarele:
- anamneza istoricului medical sau examen obiectiv. Daca acestea sugereaza simptome de giardioza, unii doctori prescriu un singur tip de tratament pana a recomanda alte investigatii
- analizele scaunului (examen coproparazitologic)
- teste antigenice care detecteaza proteine (antigene) de Giardia
- recoltarea directa din intestin, care se face daca examenul coproparazitologic este neconcludent. Acest test recolteaza o proba din intestinul subtire astfel incat poate fi examinat pentru a se observa parazitul. Acest test se face foarte rar.
Lichidele din partea superioara a intestinului subtire (lichidul duodenal) poate fi de asemenea examinat la microscop pentru a se vizualiza parazitul sau se face un test de identificare a antigenelor parazitare. Lichidul duodenal este colectat prin endoscopie.
Alte investigatii care determina giardioza sau alte boli asemanatoare se vor face daca persista simptomele pe o perioada lunga de timp, mai ales daca apar probleme in urma malabsorbtiei. Aceste teste se fac pentru a se examina intestinul subtire (partea superioara gastrointestinala) sau pentru a se preleva o proba (biopsie) din partea superioara a intestinului subtire pentru a se izola microorganismul care produce infectia.
Cand apar epidemii de giardioza in gradinite sau centre de plasament se va face un screening al celor infectati. Persoanele infectate dar care nu prezinta simptome pot sa transmita boala la alte persoane.
Tratament - generalitati
In unele cazuri simptomele de giardioza dispar si fara tratament. Dar este de preferat sa se urmeze un tratament daca sunt prezente simptome intrucat acesta amelioreaza disconfortul si se evita raspandirea infectiei. Unii doctori recomanda tratament chiar daca nu exista simptome. Acest lucru previne raspandirea bolii si scade riscul aparitiei infectiei cronice cu acest parazit.
Tratamentul consta in administrarea de medicamente antiprotozoare (cum sunt metronidazolul sau tinidazolul) care distrug parazitul. Tratamentul recomandat depinde de varsta, daca a mai fost facut un alt tratament pentru giardioza in antecedente sau de sarcina.
Daca boala este prezenta se face tratament atunci cand:
- sunt persoane care lucreaza in gradinite si centre de ingrijire pentru copii
- persoanele afectate lucreaza in domeniul de preparare, de manipulare, de distribuire a produselor alimentare
- apar probleme de sanatate in conditiile existentei giardiozei asociate altei boli preexistente. Chiar si episoade scurte de diaree pot provoca deshidratare si scaderea absorbtiei pentru nutrienti din intestin, ceea ce poate agrava starea de sanatate
- exista crize de diaree care apar periodic pe parcursul a catorva luni sau mai mult (giardioza cronica). Multe cazuri se amelioreaza in cele din urma, dar cu tratament se amelioreaza simptomele si se previne raspandirea infectiei la alte persoane.
De retinut!
Daca nu exista simptome, se ia decizia de tratament in functie de riscul existent de a transmite infectia. Nu este necesar tratamentul unei infectii care nu produce simptome, desi majoritatea medicilor recomanda tratamentul. Tratamentul medicamentos poata sa nu fie eficient pentru toti pacientii. Cand se trateaza giardioza se iau in considerare efecte adverse pe care le produce tratamentul si in acelasi timp costul acestuia.
- daca exista un risc mare de infectare a persoanelor din jur (mai ales pentru cei care lucreaza in domeniul alimentar) sau expunerea la infectie este foarte mare (cum ar fi in randul familiilor care consuma apa netratata de la aceeasi sursa), se recomanda tratament
- daca riscul de infectare a celor din jur este mic, se va astepta pana apar simptomele
- daca se va produce reinfectia cu giardia dupa tratament, acest lucru indica faptul ca persoanele din jur sunt infectate si raspandesc parazitul sau ca infectia este persistenta.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Daca se suspecteaza expunerea la giardioza si apare diareea, tratamentul medicamentos administrat imediat poate ameliora simptomele. Tratamentul adjuvant este de asemenea necesar in tratarea bolii la domiciliu.
Tratarea episoadelor diareice
Se vor evita episoadele diareice si deshidratarea prin urmatoarele masuri:
- calmarea stomacului, prin consumul numai de lichide limpezi pana se vor ameliora simptomele. Daca diareea dureaza mai mult de 24 de ore, se iau inghitituri mici din bauturi rehidratante pentru a se preveni deshidratarea. Se va consuma un pahar de apa cu substante rehidratante (incet) pentru fiecare scaun moale si voluminos
- intrucat diareea ajuta la refacerea in urma unei afectiuni (mai ales una datorata unei infectii virale), se vor evita medicamentele antidiareice in primele 6 ore. Se vor folosi dupa aceasta perioada de timp daca continua crampele si disconfortul si nu exista alte semne de boala, cum ar fi febra
- se consuma alimente usoare, cum ar fi orezul, paine uscata si pesmeti, banane si suc de mere incepand cu a doua zi sau mai devreme. Se evita mancarea condimentata, alte fructe, alcool si cafea timp de 2 zile si produse lactate timp de 3 zile dupa disparitia simptomelor
- copiii cu episoade diareice, mai ales cei mai mici de 4 ani, necesita o atentie sporita pentru evitarea deshidratarii. Se alimenteaza copiii cu portii mai mici de mancare sau lichide la intervale mai scurte de timp. Pentru copiii mai mari, se administreaza o jumatate sau un pahar de bauturi rehidratante la fiecare ora insotite de o hrana usoara
- se continua alimentarea sugarului la san sau alimentarea sa cu formulele de lapte speciale cat se poate de mult timp. Poate fi de ajutor schimbarea cu un lapte de soia pe o perioada scurta de timp daca alimentarea se facea prin formule de lapte
- se consuma suplimente nutritive in inghitituri mici sau cu lingurita si bauturi rehidratante la fiecare cateva minute. Nu se vor consuma bauturi racoritoare carbogazoase sau de fructe. Acestea contin prea mult zahar si nu au suficienti electroliti, nutrienti pierduti prin diaree.
Problemele digestive care apar dupa tratamentul giardiozei
Unele persoane care prezinta simptome de giardioza vor avea pe o perioada scurta de timp intoleranta la lapte si la produsele lactate (deficit de lactaza). Consumul acestora produce simptome asemanatoare infectiei cu giardia, cum sunt diareea, flatulenta si crampe. Problemele dureaza mai mult de o luna dupa tratarea giardiozei.
Daca apar aceste simptome in timpul tratamentului giardiei, se evita consumul de lapte sau produse lactate timp de cel putin o luna. Apoi se vor readauga treptat in dieta. Sugarii si copiii care au prezentat infectie cu giardia au avut o crestere deficitara fata de nomal. Este nevoie de cateva saptamani ca acestia sa isi revina la normal dupa tratament. In general, giardioza nu cauzeaza probleme permanente nici pentru adulti nici pentru copii.
Optiuni de medicamente
Tratamentul medicamentos vindeca giardioza la adulti intre 80% si 95% din cazuri. Dar la unele persoane se poate sa nu apara raspuns dupa primul tratament administrat si este nevoie sa repete tratamentul cu aceleasi sau alte medicamente.
Daca simptomele si istoricul medical sugereaza diagnosticul de giardioza, unii doctori prescriu medicamente inainte de o examinare mai atenta. Acest lucru depinde daca au fost expusi mai multi membrii ai familiei la infectie in acelasi timp sau daca exista riscul raspandirii infectiei la persoanele din jur.
Antiparazitare-antiprotozoare (cum sunt metronidazolul sau tinidazolul)
Exemple:
Metronidazol (Flagyl, Noritate, Protostat)
Tiniazol (Tindamax).
Mecanism de actiune
Aceste medicamente distrug Giardia lamblia din tractul gastrointestinal.
Metronidazolul se gaseste in tablete sau sub forma lichida. Se administreaza timp de 3-7 zile sub forma de tablete pentru tratarea giardiozei.
Tinidazolul se gaseste in tablete. Se administreaza o data pe zi intr-o singura doza sau mai multe doze in decursul unei zile.
Indicatii
Se folosesc aceste medicamente pentru tratarea unor infectii bacteriene sau parazitare. Sunt de asemenea eficiente si pentru tratamentul giardiozei.
Medicamentele se vor folosi daca examenul coproparazitologic sau alte examinari vor indica infectie cu giardia.
In acele cazuri in care cel mai frecvent simptomele existente sunt datorate giardiozei, se vor prescrie aceste medicamente chiar daca nu sunt gata rezultatele investigatiilor facute.
La femeia gravida se recomanda adresarea la medic in conditiile administrarii acestor medicamente.
Tratament
Metronidazolul vindeca giardioza la adulti in procent de 80- 95%.
Tinidazolul este foarte eficient in tratarea giardiozei - singura doza trateaza infectia avand putine reactii adverse.
Reactii adverse
Cele mai frecvente reactii adverse sunt:
- gust metalic
- greata si varsaturi
- ameteala
- cefalee (durere de cap).
Foarte rar se poate intalni ca un efect advers scaderea numarului celulelor albe (neutropenie, leucopenie). Acestea vor reveni la normal dupa oprirea tratamentului.
Nu se consuma alcool in timpul tratamentului cu metronidazol sau tinidazol. Consumul de alcool asociat poate cauza cefalee, greata, inrosirea fetei, crampe abdominale si varsaturi. Se va evita consumul de alcool timp de 3 zile dupa terminarea tratamentului.
De retinut!
Metronidazolul se administreaza cu precautie la femeia gravida.
Tinidazolul a fost recunoscut pentru tratarea giardiozei de catre FDA (Food and Drug Adminstration), desi exista mai de mult timp in alte zone ale lumii.
Nu se va consuma alcool pe toata perioada tratamentului si inca 3 zile dupa ultima doza.
Albendazolul (Albenza si Nitazoxanide - Alinia - Valbazen)
Albendazolul (Albenza si Valbazen) se administreaza numai cu prescriptie si se intalneste sub forma de tablete. Unele studii au indicat ca albendazolul este la fel de eficient ca si metronidazolul dar cu mai putine reactii adverse la copiii cu varsta intre 2 si 12 ani. S-a demonstrat vindecarea in urma unui astfel de tratament in proportie de 75% dupa 10 zile de administrare.
Reactiile adverse nu sunt obisnuite dar cand apar acestea sunt:
-febra
- rash si prurit (mancarime)
- durere in gat
- oboseala si fatigabilitate neobisnuite (la doze mari)
- ameteala si cefalee
- durere abdominala, diaree, greata si varsaturi.
Albendazolul nu se administreaza la femeile gravide sau la cei care au probleme hepatice. Se administreaza cel mai bine in timpul mesei.
Nitazoxanide (Alinia-aprobat si pentru copii si pentru adulti)
Mecanism de actiune
Nu se cunoaste mecanismul exact prin care acest medicament distruge parazitul. Se banuieste ca acesta interfera cu metabolismul parazitului, distrugandu-l.
Indicatii
Nitazoxanidul este aprobat pentru tratamentul giardiozei la copil si la adult.
Eficienta tratamentului
Studii recente au indicat ca nitazoxanidul este la fel de eficient ca si metronidazolul, medicament folosit in mod frecvent pentru tratarea giardiozei.
Reactii adverse
Frecventa aparitiei reactiilor adverse in urma acestui tratament nu a fost mai mare dacat la cei cu placebo. Cele mai frecvente reactii adverse sunt:
- dureri abominale
- diaree
- varsaturi
- cefalee.
La unele persoane a aparut icter (sclere) in timpul tratamentului, dar a disparut imediat dupa oprirea acestuia.
Nitazoxanidul este de asemenea eficient in tratarea infectiei parazitare cu Cryptosporidium.
Nitazoxanidul este lichid, facandu-l mai usor de administrat la unele persoane.
Furazolidonul (tratament alternativ la copii)
Exemple : Furazolidon (Furoxone)
Mecanism de actiune
Medicamentul distruge G. Lamblia din tractul digestiv.
Medicamentul se gaseste sub forma lichida, ceea ce il face mai usor de administrat la copiii la mari de o luna sau la nou nascuti pentru tratarea giardiozei.
Medicamentul este un antibiotic antiparazitar.
Indicatii
Acest medicament se foloseste daca examenul coproparazitologic al scaunului sau alte investigatii diagnosticheaza giardioza.
Daca simptomele sau istoricul medical sugereaza infectie cu giardia, acesta se poate prescrie si inaintea rezultatelor de laborator.
Tratament
Furazolidonul vindeca giardioza in proportie de 80-85%. Acest medicament este oarecum mai slab decat metronidazolul, dar se poate administra cu usurinta la copii, fiind forma lichida si de asemenea are un gust mai bun decat celelalte folosite in tratamentul giardiozei.
Sunt necesare mai multe teste pentru o siguranta mai mare a vindecarii bolii si eliminarii parazitului.
Reactii adverse
Efectele adverse sunt:
- greata si varsaturi
- colorarea urinii maro
- distrugere usoara a celulelor rosii (hemoliza) la persoanele care au lipsa de enzima glucoza-6-fosfat dehidrogenaza.
Pentru a se evita aceste reactii adverse se recomanda evitarea consumului de alcool.
Acest medicament este recomandat la copii intrucat se administreaza in forma lichida.
Persoanele care iau furazolidon trebuie sa evite anumite alimente, cum ar fi unele tipuri de branza, ciocolata, vin rosu sau unele produse din carne cum sunt salamul sau ficatul. Consumul acestor alimente poate deveni periculos.
Furazolidonul nu se asociaza cu inhibitorii de monoamin oxidaza (IMAO), medicamente care sunt administrate pentru depresie.
Exista unele dovezi ca furazolidonul poate cauza cancer la animale daca se administreza pe o perioada mai lunga de timp. Unii cercetatori cred ca acest risc este foarte scazut la oameni.
Paromomicina (medicament alternativ pentru femeile gravide)
Paromomicina este mai putin eficient decat alte medicamente folosite pentru tratarea giardiozei, cu o rata de tratare a bolii de 60-70%, dar pare a fi o metoda sigura de tratare a giardiozei la femeia gravida.
Paromomicina se gaseste sub forma de capsule si se administreaza de 5 pana la 10 ori pe zi. Este nevoie de testari ulterioare pentru o siguranta a eficientei tratamentului. Reactiile adverse obisnuite sunt cefalea, ameteala, crampe abdominale, greata.
Paromomicina se poate administra si in timpul sarcinii, desi majoritatea medicilor prefera sa evite recomandarea de medicamente in timpul primului trimestru de sarcina.
De retinut!
Tinidazolul a fost de curand aprobat de FDA (food and drug administration) pentru tratarea giardiozei, desi a fost utilizat inainte in mai multe parti ale lumii. Tinidazolul este foarte eficient pentru tratarea giardiozei - o singura doza vindeca infectia avand putine reactii adverse.
Daca de la prima administrare nu se vindeca infectia, se va repeta tratamentul cu aceleasi doze din acelasi medicament, alt medicament sau o combinatie de medicamente.
Tratamentul chirurgical
Nu se face tratament chirurgical pentru giardioza.
Alte tratamente
Nu exista un alt tip de tratament pentru giardioza
Se previne infectarea cu giardia daca se mentin regulile de igiena mai ales in gradinite, azile pentru batrani si acasa. Se recomanda spalarea pe maini cat mai des si evitarea contactului cu materiile fecale de la persoane infectate.
Nu se consuma apa netratata in zonele in care exista parazitul. Pentru a se preveni raspandirea parazitului in apele contaminate, se va fierbe apa inainte de a fi utilizata. De asemenea se vor lua masuri de tratare a apei din bazinele de inot si mentinere la standarde corespunzatoare cu ajutorul sistemelor de filtrare.
Se previne infectia cu giardia la persoanele care calatoresc prin folosirea apei din sticle imbuteliate si evitarea consumului de fructe si legume nespalate.