Inainte de a discuta modul medical de abandonare a celui mai mare flagel impotriva sanatatii omului, sa abordam constelatia de simptome si semne care apar in momentul in care un fumator inveterat abandoneaza acest drog.
Sindromul de sevraj la nicotina are doua componente: fizica si psihica. Sindromul fizic de sevraj cuprinde totalitatea reactiilor fizice din organismul fumatorilor la absenta nicotinei din diferite organe si mai ales din creier.
Sindromul psihic de sevraj cuprinde acele tulburari ale starii psihice si comportamentale care apar in perioada abandonarii obiceiurilor legate de fumat, obiceiuri care formeaza un automatism. Iata o lista a unor tulburari fizice si psihice care apar la proaspetii nefumatori:
- ameteala (in primele doua zile);
- depresia;
- sentimentele de frustrare si manie;
- iritabilitatea;
- tulburarile de somn (incapacitatea de a adormi, de a avea un somn neintrerupt, cosmaruri);
- tulburarile de concentrare;
- starea de neliniste;
- cefaleea;
- senzatia de oboseala;
- cresterea apetitului.
Simptomele de mai sus apar cam la 2-3 ore dupa ultima tigara si ating un apogeu cam la 2-3 zile dupa aceasta.
Daca este normal sa incepem de la efectele negative pe care le declanseaza abandonarea fumatului, asa-numitul sindrom de sevraj, mi se pare extrem de potrivit sa discutam si un calendar al efectelor pozitive ale abandonarii acestei adictii, efecte pe care le-am intitulat, nu doar pentru a rima: „sindromul de avantaj”. Beneficiile ar fi urmatoarele:
- La 20 minute dupa ultima tigara:presiunea arteriala si frecventa cardiaca scad.
- La 12 ore dupa abandon: nivelul de monoxid de carbon din sange revine la normal.
- La un interval cuprins intre 2 saptamani si 3 luni dupa incetarea fumatului: circulatia sangvina si functia respiratorie se imbunatatesc vizibil.
- La un interval cuprins intre 1 si 9 luni dupa renuntarea la fumat: tusea si dispneea dispar, iar cilii vibratili care au functia de „escalator mucociliar” datorita capacitatii lor de a deplasa antigravitational mucusul din trahee si bronhii (in care se afla atat particule de praf, cat si microbi) isi redobandesc integritatea, curatind in mod eficient plamanii.
- La 1 an de la ziua victoriei asupra fumatului, inima sarbatoreste si ea, oferind o scadere la jumatate a riscului de boala coronariana ischemica fata de fostii „colegi de-o tigara”.
- La 5 ani dupa „ziua H”: riscul de accident vascular cerebral se reduce pana la nivelul celui al unui nefumator.
- La 10 ani de la „renastere”: riscul de cancer pulmonar scade la jumatate din riscul unei persoane care a continuat sa fumeze. Scade semnificativ si riscul altor tipuri de cancer: cavitate bucala, laringe, esofag, vezica urinara, col uterin, pancreas.
- la 15 ani de la „convertire”: riscul de boala coronariana ischemica ajunge la nivelul celui al unui nefumator.
Pe langa acestea, exista si alte efecte vizibile, care pot fi o incurajare pentru a ramane nefumator:
- retragerea ridurilor;
- disparitia halenei;
- albirea dintilor si ameliorarea patologiei gingivale;
- disparitia culorii galbene de pe unghiile degetelor „executive”;
- revenirea gustului pentru alimentele naturale (necondimentate);
- capacitatea respiratorie normala la eforturi fizice sustinute;
- economii in bugetul familial (merita sa faceti un calcul simplu pe 10-20 ani si sa lasati gandul sa zboare spre destinatii pe care vi le poate face posibile o excursie, din economiile pe care vi le aduce abandonarea fumatului);
- acceptarea sociala: patronii prefera sa angajeze nefumatori nu doar din cauza faptului ca un fumator face pauze mai dese, ci si din cauza absenteismului ridicat, provocat de imbolnavirile mai dese ale fumatorilor; cei care inchiriaza apartamente prefera nefumatori din cauza riscului de incendii si a mirosului de tutun care patrunde in lucruri; evenimentele si locurile publice sunt din ce in ce mai prohibitive in ceea ce priveste fumatul; asigurarile de viata tin cont de speranta redusa de viata a fumatorilor si ii taxeaza pe masura; casatoria chiar poate deveni o problema intrucat partenerul care accepta un fumator, de regula, trebuie sa fie si el fumator, iar aceasta inseamna a „pescui doar dintr-un sfert de lac”; exemplul negativ al unui parinte fumator, pe care, de fapt, nu doreste sa-l dea copiilor, are un efect mai puternic decat sfaturile sau amenintarile; sansele de a-si cunoaste nepotii si de a se bucura de succesele lor scad dramatic, ca sa nu mai vorbim de stranepoti.
Sprijinul psihologic
In timp ce unii fumatori au capacitatea de a invinge fara probleme acest obicei, cu ocazia unei afectiuni respiratorii intercurente, cu ocazia unui sfat medical competent si „apasat” sau pur si simplu se trezesc intr-o dimineata la o alta realitate (o inspiratie „de sus”), majoritatea au dificultati in ruperea legaturilor sociale si emotionale asociate fumatului, dar si cu starea de „mizerabil” pe care ti-o induce sindromul de sevraj psihic si fizic. Pentru acestia exista mai multe surse de sprijin, oficiale si neoficiale:
1. Linii telefonice gratuite de contact cu specialisti in programe de renuntare la fumat sau cu alti fumatori care au trecut examenul abandonarii acestei dependente (un fel de AA – Alcoolicii Anonimi). Asociatiile de lupta impotriva cancerului sau cele de prevenire a bolilor cardiovasculare, cluburi de sanatate sau diferite biserici cu programe sociale si de sanatate preventiva pot sponsoriza aceste actiuni.
2. Familia si prietenii. Familia este, de regula, mai mult decat binevoitoare sa incurajeze sau chiar sa initieze un plan logic de abordare a unei probleme atat de spinoase, iar „prietenul adevarat la nevoie se cunoaste”, lucru care se traduce fie prin incercarea de a abandona impreuna fumatul, daca este si el fumator (rata de succes este mult mai mare pentru amandoi), fie prin sustinere entuziasta „din tribune”.
3. Programe organizate de abandonare a fumatului („Planul de 5 zile”, „Adio, tigari!”, „Expo Sanatate” etc.). Sunt de preferat programele ale caror sedinte dureaza cel putin 20-30 minute, cuprind minim 5-7 sedinte si se intind pe parcursul a cel putin 2 saptamani.
1. Terapia de substitutie cu nicotina.
Abandonarea se face inaintea terapiei cu nicotina.
a. Guma de mestecat cu nicotina [1,5 X], gen Nicorette de 2 si de 4 mg. Cea de 4 mg este pentru cei cu grad ridicat de dependenta (fumeaza peste 20 tigari/zi; fumeaza imediat dupa trezire sau raporteaza simptome severe de sevraj la o incercare anterioara de abandonare a fumatului), pentru cei care solicita sau pentru cei care au incercat deja cu 2 mg. Se administreaza 8-10 gume/zi care nu se vor mesteca repede: 20-30 minute fiecare. Durata – minim: 3 luni.
b. Plasturii cu nicotina [1,9 X], gen Nicoderm de diferite dozaje pentru 24 ore (se da jos a doua zi) sau pentru 16 ore (se da jos seara). Tratamentul dureaza 8 saptamani, cu doze descrescande. (Exemplu 1: Plasture gen Nicoderm de 21 mg/24 h timp de 4 saptamani, apoi de 14 mg/24 h timp de 2 saptamani si apoi de 7 mg/24 h timp de 2 saptamani. Exemplu 2: Plasture gen Nicotrol de 15 mg/16h timp de 4 saptamani, apoi de 10 mg/24 h timp de 2 saptamani si apoi de 5 mg/16 h timp de 2 saptamani.) Se lipesc pe zona neparoasa dintre gat si sold.
2. Terapia cu bupropion (ZYBAN, WELLBUTRIN) [2,1 X].
Bupropionul este un antidepresiv care se administreaza minim o saptamana inainte de ziua planificata a abandonarii fumatului. Se incepe cu 1 comprimat de 150 mg dimineata, timp de 3 zile sau 6-7 zile, dupa care se creste doza la 2 comprimate pe zi, la un interval de minim 8 ore. Abandonarea se planifica spre sfarsitul celei de-a doua saptamani de tratament, dupa care se continua terapia fara intrerupere timp de 7-12 saptamani, iar ca tratament de intretinere, daca este cazul, chiar si pana la 6 luni.
3. Terapia de linia a doua
1. Clonidina (HAEMITON) [2,1 X]: doza initiala de 0,1 mg de doua ori pe zi (0,2 mg pe zi), crescand ulterior pana la 0,75 mg pe zi 3-10 saptamani.
2. Nortriptilina (AVENTYL) [3,2 X]: doza initiala de 25 mg/zi, crescand ulterior la 75-100 mg/zi timp de 12 saptamani. Recomandata si la alcoolici pentru simptomele de sevraj.
Nota: Valorile numerice din parantezele drepte reprezinta multiplul ratei de succes comparat
cu neinterventia prin vreuna dintre metodele medicale amintite.
4. Terapii noi
Vareniclina (Champix) este un medicament mai nou, care a fost creat special pentru abandonarea fumatului. El actioneaza pe receptorii nicotinici cerebrali, diminuand pe de o parte placerea produsa de fumat si pe de alta parte ameliorand simptomele de sevraj. Mai multe studii au aratat ca vareniclina dubleaza sansele de abandonare a fumatului. Nu se stie inca daca se poate folosi impreuna cu terapia de substitutie cu nicotina. Terapia combinata cu atropina si scopolamina. Aceste medicamente anticolinergice, de regula prescrise pentru simptome digestive si „raul de miscare”, se administreaza injectabil in prima zi, apoi se administreaza oral timp de cateva saptamani. Aceasta folosire nu este aprobata de FDA din SUA.
5. Terapia cu apa.
In uz extern, apa se foloseste atat pentru dus dimineata si seara (nicotina se elimina prin tegumente, care trebuie astfel curatite), cat si pentru bai generale sau impachetari umede (se observa pete galbene pe panza cu care se face impachetarea). In uz intern, se recomanda consumarea unor cantitati de aproximativ 3 litri apa/zi, stiut fiind ca nicotina este solubila si in apa, consumul mare de apa contribuind la o eliminare mai rapida.
In concluzie, pentru un adversar redutabil iti trebuie o motivatie puternica, o strategie inteligenta si un sprijin logistic de specialitate, atat uman, cat si divin. Si inca ceva: cei care au pierdut o lupta sau doua mai pot castiga inca razboiul!
Autor: Dr. Constantin Dinu
Revista Viata si Sanatate, nr. 5/2007