Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene terminale (bronhiole terminale). Acestea, alaturi de caile aerine mari, au rolul sa duca aerul la si de la plamani.
Inflamatia la acest nivel produce edem (cresterea grosimii peretelui bronsic prin infiltrat inflamator) si mucus in exces (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea, iar uneori prezenta acestora poate fi insotita de o respiratie mai dificila.
Exista doua tipuri de bronsita:
- bronsita acuta, care se instaleaza rapid si se vindeca in 1-2 saptamani, iar tusea mai poate persista pentru cateva saptamani; apare la persoanele fara alte boli; majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta nu necesita tratament;
- bronsita cronica, cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata; apare de obicei la persoanele fumatoare.
Tusea productiva (cu sputa) timp de 3 luni pentru cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva. Bronsita acuta afecteaza atat adultii, cat si copiii.
Bronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent in perioadele de iarna, de obicei dupa un episod de raceala sau gripa produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rhinovirus. Virusul respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la persoanele in varsta (peste 65 de ani). In 10% din cazuri bronsita acuta este determinata de bacterii.
Bronsita acuta poate fi de asemenea cauzata de expunerea la fum, chimicale, aer poluat, substante ce irita mucoasa respiratorie sau de aspirarea (inhalarea involuntara) de alimente, voma sau mucus.
Bronsita acuta se raspandeste prin picaturi de saliva infectate sau mucus cu incarcatura virala, eliminate prin stranut sau tuse, care ajung in aer si vor fi inhalate sau ajung pe obiecte.
O persoana se poate infecta prin inhalarea de particule virale, bacteriene sau prin atingerea unui obiect infectat si apoi atingerea nasului, ochilor sau gurii.
Simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator superior, de exemplu gripa sau raceala.
Simptomele sunt:
- tusea, poate fi principalul simptom: tusea seaca (uscata, fara sputa) apare in primele zile, iar mai apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri sangvinolente (mici fire de sange in sputa);
-febra moderata, de obicei in jur de 38 grade Celsius (febra inalta poate indica o pneumonie);
- senzatie generala de astenie;
- senzatie de constrictie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse;
- wheezing (zgomot suierator expirator);
-senzatie de lipsa de aer.
La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi, la 20% din bolnavi tusea dureaza pana la 4 saptamani.
De cele mai multe ori este greu de deosebit o bronsita acuta de cauza bacteriana de una virala, iar alte boli, ca de exemplu pneumonia sau astmul, pot avea simptome asemanatoare cu bronsita.
Din cauza faptului ca pneumonia este o boala grava, este necesar sa se faca diferentierea de bronsita, iar unul dintre semnele ce le deosebesc este febra inalta si frisonul unic din pneumonie.
Bronsita acuta este inflamatia cailor care duc aerul la si de la plamani (bronhiilor). Inflamatia este urmarea unei infectii pornita de la nivelul tractului respirator superior, ca raceala sau gripa. Infectia se extinde de la nivelul nasului, gurii si gatului, la bronhii, unde va produce edem si cresterea secretiei de mucus.
In primele zile tusea este seaca, iar mai apoi pe masura ce creste secretia de mucus, tusea devine productiva. Edemul la nivelul bronhiilor si cantitatea crescuta de mucus ingreuneaza respiratia.
Vindecarea depinde de mai multi factori printre care:
- varsta si starea de sanatate;
- microorganismul care a produs infectia (bronsita acuta virala este de cele mai multe ori mai putin severa decat cea produsa de bacterii);
- fumatul.
Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi:
- pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, frison unic, durere in piept, dispnee - respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;
- recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii cu HIV/SIDA, fibroza chistica sau cancer).
Bronsita acuta poate, de asemenea, sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astmul, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului. Copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator precum:
- fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene;
- bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent);
- alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor);
- sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
- amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni glanulare aflate in partea posterioara a nasului si gatului.
- boli cronice ale aparatului respirator: obstructie pulmonara cronica, fibroza chistica, astmul;
- boli care scad imunitatea:diabetul, HIV/SIDA (un organism cu imunitate scazuta indeparteaza greu infectiile);
- istoric recent de infectie respiratorie superioara, ca gripa sau raceala, sinuzita (infectiile respiratorii ale tractului superior se pot extinde la nivelul plamanilor);
- alergiile, rinita alergica;
- stare patologica recenta care se asociaza cu tulburari ale sistemului nervos; se pot produce leziuni care sa impiedice reflexul de tuse si astfel sa faca mai probabila extinderea unei infectii din tractul respirator superior in cel inferior;
- leziuni la nivelul toracelui, fracturi costale;
- fumatul sau inhalarea de fum de tigara (fumul de tigara scade capacitatea sistemului respirator de a indeparta microorganismele si particulele straine din caile aeriene inferioare);
- praful, chimicalele, substantele toxice (inhalarea de factori iritanti scade capacitatea cailor respiratorii de a se curata de germeni).
Se apeleaza la medic:
- cand tusea dureaza mai mult de 3 saptamani, impiedicand somnul nocturn;
- cand apar durerile, senzatiile de apasare la nivelul toracelui sau cand apar dificultati de respiratie;
- cand se elimina cantitati mari de sange prin tuse (hemoptizie);
- cand se inteteste wheezing-ul sau apare dificultatea in respiratie, chiar si in repaus;
- cand sputa este de culoare galbena sau verde, cand tusea productiva tine mai mult de 2 zile, si se insoteste de febra 38C sau mai mult;
- cand apar simptomele de bronsita acuta la o persoana cunoscuta cu boala cronica pulmonara;
- cand tusea se insoteste de voma;
- cand nu se observa nici o modificare dupa un tratament de 14 zile.
Bronsita acuta poate fi diagnosticata si tratata de:
-medicul de familie;
-medicul generalist;
-medicul pediatru;
-medicul de medicina interna.
In cazul in care apar complicatiile sau cand sunt episoade repetate de bronsita acuta bacteriana, este indicat consultul unui pneumolog.
Nu se fac investigatii de laborator de rutina pentru diagnosticarea bronsitei acute. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, a simptomatologiei si a examenului fizic.
In cazul in care bronsita este produsa de virusuri, nu sunt indicate teste de laborator.
In cazul in care se banuieste o infectie bacteriana, este necesara efectuarea de culturi si de antibiograma (teste pentru stabilirea antibioticului eficient).
Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu varsta peste 65 de ani.
De asemenea se recomanda investigatii suplimentare in cazul in care:
- bronsita acuta nu se remite in 2-3 saptamani
- se suspecteaza pneumonia, tuberculoza sau insuficienta cardiaca
- sistemul imunitar este deficient (persoanele cu imunitate scazuta sunt mai predispuse la dezvoltarea complicatiilor)
- prezenta de boli respiratorii cronice: astm sau boala obstructiva cronica
- simptomele nu se remit in urma tratamentului cu antibiotice sau cand este nevoie de spitalizare
- cand pulsul este mai mare de 100 batai pe minut, frecventa respiratorie este mai mare de 24 respiratii pe minut, iar temperatura este mai mare de 38C
- cand se suspecteaza o infectie bacteriana a tractului respirator superior
- cand se suspecteaza sindromul respirator sincitial, o boala respiratorie cu simptome asemanatoare cu pneumonia.
Investigatiile posibile sunt:
- radiografia toraco-pulmonara (la persoanele cu bronsita acuta nu se observa modificari pe radiografie)
- culturi bacteriene colorate Gram (coloratie pentru a pune in evidenta anumite bacterii la microscop) si antibiograma; aceste teste determina tipul agentului microbian si tipul de antibiotic la care acesta este sensibil
- alte teste: sumar de urina si nivelul oxigenului in sange (aceste teste ajuta la identificarea bacteriei sau virusului si indica gradul de afectare a functiei pulmonare).
Expectativa reprezinta perioada de timp in care sunt observate simptomele si nu se intervine terapeutic. Se indica de obicei expectativa la pacientii care nu au alta boala asociata.
Se indica tratamentul medicamentos in cazul in care:
- tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta;
- respiratia este dificila;
- durere la nivelul pieptului si febra sunt persistente.
Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea frecventa tusei, scaderea febrei si a durerii. Antibioticele nu sunt de obicei indicate.
In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca: astm, boala pulmonara obstructiva cronica, insuficienta cardiaca, tratamentul este mai elaborat.
Majoritatea cazurilor de bronsita acuta se vindeca in 2-3 saptamani si tratamentul la domiciliu este singurul indicat.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Acest tratament include:
- ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara
- evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea
- incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara
- repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia
- umidifierea aerului din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat)
- inhalarea de beta2-agonisti, care vor dilata caile aeriene si vor diminua wheezing-ul si tusea; acesti compusi poata avea efecte adverse ca tremor si agitatie
- antibioterapia, la persoanele cu risc crecut de dezvoltare a complicatiilor; de asemenea antibioticele pot fi administrate la persoanele la care beta2-agonistii nu au avut efect.
La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri.
Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic.
Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient.
In cazul prescrierii de antibiotice trebuie administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care tratamentul este interrupt este posibil ca infectia sa nu se remita total.
Alte tratamente
Corticoterapia poate fi indicata pentru a diminua dificultatea respiratiei, frecventei wheezing-ului sau a acceselor de tuse, in cazul pacientilor cu astm sau boala pulmonara obstructiva cronica.
Pacientii care dezvolta complicatii necesita tratament diferit.
Se poate preveni aparitia bronsitei acute prin:
- evitarea fumului de tigara; persoanele care fumeaza sau care inhaleaza constant fum de tigara au mai multe episoade de bronsita acuta decat persoanele care nu fumeaza; fumul de tigara scade capacitatea organismului de a elimina bacteriile si virusurile si poate duce la producerea de infectii respiratorii;
- evitarea aerului poluat sau a substantelor iritante;
- purtarea unei masti de protectie in cazul lucrului in atmosfera cu substante iritante, chiar si praf;
- evitarea aprinderii focului cu rumegus;
- evitarea situatiilor ce pot declansa un episod alergic, la persoanele cu alergii cunoscute;
- evitarea contactului cu persoanele ce au infectii ale tractului respirator superior, mai ales de catre cei cu un sistem imunitar deficitar sau alte boli;
- spalarea frecventa a mainilor;
- vaccinarea impotriva gripei.