Infectia sinusala sau sinuzita, consta dintr-o reactie inflamatorie a sinusurilor si meaturilor nazale (orificii la nivelul vestibulului nazal ce comunica cu sinusurile). Infectia sinusurilor poate determina cefalee (durere de cap) sau presiune la nivelul ochilor, nasului, regiunea obrajilor sau la nivelul unei parti a regiunii cefalice. De asemenea, pacientii cu sinuzita pot prezenta tuse, febra, respiratie urat mirositoare si congestie nazala cu secretii nazale dense si abundente. Sinuzita poate fi acuta (debut brusc) sau cronica (tipul cel mai comun, cu debut insidios).
Sinuzita acuta dureaza in general 8 saptamani sau apare de cel mult 3 ori pe an, fiecare episod durand maxim 10 zile. Tratamentele sunt in general eficiente impotriva sinuzitei acute. Tratamentul este considerat eficient in cazul in care contracareaza afectarea mucoasei de la nivelul sinusurilor si a structurilor osoase de la acest nivel.
Sinuzita cronica dureaza mai mult de 8 saptamani sau apare de cel putin 4 ori pe an cu simptome ce dureaza mai mult de 20 zile.
Anatomia
Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii.
Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi. Complexul osteomeatal (COM) conecteaza meaturile nazale cu sinusurile paranazale.
Sinuzita acuta apare frecvent secundar unei infectii virale de cai respiratorii superioare, insa alergenii (substante ce determina aparitia reactiilor alergice la persoane atopice) sau substantele poluante, pot, de asemenea, declansa inflamatia cavitatilor sinusale.
O infectie virala determina afectarea celulelor de la acel nivel. Acest lucru determina aparitia unei reactii inflamatorii cu cresterea cantitatii si densitatii secretiilor locale, determinand obstructia meaturilor nazale. Aceste meaturi au conexiune cu sinusurile. Obstructia la acest nivel determina afectarea proceselor ce indeparteaza bacteriile prezente in mod normal la nivelul meaturilor. Bacteriile incep sa se inmulteasca si invadeaza mucoasa ce tapeteaza cavitatea sinusala, determinand aparitia simptomelor de sinuzita. Alergenii si substantele poluante produc un efect similar.
Bacteriile implicate in aparitia sinuzitei acute sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis. Acestea impreuna cu Staphylococcus aureus si germenii anaerobi sunt implicate in aparitia sinuzitei cronice.
Fungii au devenit in ultimii ani una dintre cauzele frecvente de sinuzita cronica, in special la persoanele cu afectiuni ce determina scaderea sistemului imunitar ca de exemplu SIDA, leucemia sau diabetul zaharat.
Semnele si simptomele infectiei cavitatilor sinusale depind de tipul sinusurilor afectate si de forma sinuzitei: acuta sau cronica.
Sinuzita acuta
Sinuzita etmoidala (in spatele ochilor)
- congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul faringelui)
- presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale superioara
- cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor
- simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind ameliorate de pozitia cu capul ridicat.
Sinuzita maxilara (la nivelul oaselor obrajilor)
- durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare
- durere sau presiune uni sau bilaterala
- tumefactie, roseata sau senzatie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor)
- simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la inclinarea capului
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara
- febra.
Sinuzita frontala (la nivelul regiunii frontale uni sau bilaterala)
- cefalee severa la nivelul regiunii frontale
- febra
- durere agravata de inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.
Sinuzita sfenoidala (la nivelul regiunii posterioare oculare)
- cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare
- febra
- durerea se agraveaza in pozitia culcat sau prin aplecarea in fata
- diplopie (vedere dubla) sau dificultati de vedere in cazul in care apare presiune asupra substantei cerebrale
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.
Sinuzita cronica
Sinuzita etmoidala
- hipersecretie nazala cronica, obstructie nazala si usor disconfort de-a lungul puntii nazale
- durere agravata in cursul zilei sau la purtarea ochelarilor
- durere cronica si respiratie urat mirositoare
- de obicei apar recaderi la nivelul altor sinusuri.
Sinuzita maxilara
- disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare oculare
- durere cronica la nivelul dentitiei
- durerea se agraveaza la frig, expunerea la alergeni sau infectii intercurente
- disconfortul creste in intensitate de-a lungul zilei, cu agravarea/aparitia tusei de-a lungul noptii.
Sinuzita frontala
- cefalee persistenta usoara la nivelul regiunii frontale
- istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale.
Sinuzita sfenoidala
- cefalee difuza usoara.
Se recomanda consult de specialitate in cazul in care apare durere sau presiune in partea superioara cefalica, insotita de congestie nazala sau hipersecretie, secretie nazala posterioara sau respiratie urat mirositoare persistenta, nefiind legata de afectiuni dentare.
Febra poate fi considerat simptom de infectie sinusala sau de alta infectie intercurenta. Pacientii ce prezinta numai congestie nazala usoara si febra moderata au de obicei infectie virala (raceala banala) si nu necesita tratament cu antibiotic sau alta medicatie speciala. Cefalea (durere de cap) sau durerea faciala este alta simptomatologie frecvent intalnita in infectia sinusala.
Sinuzita - forma obisnuita, poate fi tratata eficient de orice medic. In cazul in care nu este diagnosticata si tratata la timp, pot aparea complicatii, cu consecinte severe, putand fi fatala.
Urmatoarele complicatii sunt urgente medicale si necesita tratament prompt intr-o unitate de primiri urgente:
- febra, cefalee si tumefierea tesuturilor moi din regiunea frontala pot indica infectia osului frontal, denumita si tumora Pott sau osteomielita; de obicei, aceasta complicatie este intalnita numai la copii
- infectia orbitei poate fi secundara sinuzitei etmoidale: pleoapa se poate tumefia, cu aparitia ptozei (caderea) pleoapei superioare; febra si starea generala alterata sunt adesea prezente; sechelele ce pot aparea sunt pierderea mobilitatii ochiului, cu orbire secundara
- sinuzita etmoidala sau frontala poate determina aparitia unui cheag sanguin la nivelul regiunii din vecinatatea sinusurilor; simptomele sunt similare cu cele intalnite in infectia orbitala, la care se mai pot asocia pupila dilatata sau fixa; de obicei aceasta este bilaterala
- in cazul extinderii infectiei la nivel cerebral, pot aparea modificari de personalitate, cefalee atroce, modificari ale starii de constienta, dificultati de vedere sau crize convulsive. Ulterior poate apare coma si existus (moarte).
Diagnosticul sinuzitei se bazeaza pe o evaluare amanuntita a istoricului bolii si pe examenul fizic. Este foarte importanta diferentierea intre o simpla infectie de cai respiratorii superioare si infectia sinusala.
Infectia sinusala este de obicei de cauza bacteriana si necesita terapie antibiotica. Exista si situatii cand agentul etiologic al sinuzitei este un virus (terapia antibiotica fiind in acest caz inutila). Infectiile de cai respiratorii superioare si raceala sunt de cauza virala. Diagnosticarea adecvata a acestor entitati este foarte importanta pentru orientarea tipului de tratament. Supratratarea infectiilor virale poate fi un lucru periculos.
Tomografia computerizata
In majoritatea cazurilor, diagnosticul sinuzitei acute nu necesita investigatii complexe. In cazurile nesigure, se poate efectua scanare tomografica, ce evidentiaza cu exactitate arhitectura sinusurilor paranazale, meaturilor nazale si a structurilor invecinate. Diagnosticul de infectie sinusala este pozitiv in cazul in care scanarea tomografica evidentiaza una din urmatoarele:
- nivel de lichid in unul sau mai multe sinusuri
- opacifierea totala a unuia sau mai multor sinusuri
- ingrosarea conturului normal al sinusurilor.
Ingrosarea conturului sinusal poate aparea si la persoane care nu acuza simptome de sinuzita. In concluzie, pentru stabilirea diagnosticului de sinuzita, este necesara corelarea rezultatelor scanarii tomografice cu examenul fizic si simtomatologia pacientului.
Radiografia
Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in trecut prin efectuarea unei radiografii sinusale, intrucat simptomele sinuzitei acute sunt similare cu cele ale unei infectii de cai respiratorii superioare. De fapt, infectia virala predispune la aparitia sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile sinusale nu sunt specifice si depind in mare parte de o buna tehnica de executare. Potrivit unui studiu, in 55% din cazuri, sinuzita nu este vizibila pe radiografia sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi probabil in cazul in care simptomatologia persista peste 7-10 zile.
Ultrasonografia
Ecografia este alta dintre metodele de diagnostic non-invaziv. Aceasta metoda este rapida, sigura si mai putin costisitoare comparativ cu scanarea tomografica. Cu toate acestea, ultrasonografia nu ofera aceeasi acuratete ca in cazul tomografiei. Ultrasonografia nu a fost acceptata in totalitate pentru diagnosticul infectiei sinusale, de catre asociatiile medicale, mai ales in randul medicilor specialisti otorinolaringologi (O.R.L). Scanarea tomografica ofera o imagine mult detaliata a structurilor anatomice, putand fi de ajutor pentru planificarea unei posibile interventii chirurgicale.
Consult ORL
In cazul in care simptomele persista, in ciuda unei terapii adecvante, se recomanda consultul medicului specialist (O.R.L-ist).
Medicii specialisti O.R.L pot vizualiza direct meaturile nazale si orificiile de la nivelul sinusurilor, cu ajutorul unui instrument numit nasofaringoscop. Acesta este un tub flexibil, din fibra optica, care se insera prin orificiul nazal, permitand medicului specialist vizualizarea meaturilor nazale si observarea daca orificiile sinusale sunt libere si daca dreneaza adecvat. De asemenea pot fi diagnosticate diverse cauze ale respiratiei dificile ca: deviatia de sept, polipii nazali, vegetatii adenoide sau procese amigdaliene marite.
Medicul O.R.L.-ist poate drena sinusurile afectate pentru a efectua examen bacteriologic de la nivel sinusal. Aceasta procedura este mult mai invaziva decat cele mentionate mai sus. In timpul ei, medicul va introduce un ac in sinus de-a lungul pielii si osului, incercand sa extraga lichid, ce urmeaza a fi trimis la laborator pentru examen bacteriologic. Se poate diagnostica orice tip de bacterie, de obicei in mai putin de 2 zile. Urmeaza administrarea de antibiotice adecvate in functie de rezultatul antibiogramei. Cu toate acestea, procedura aceasta se foloseste foarte rar, intrucat este foarte invaziva; scanarea tomografica ofera rezultate foarte detaliate, iar antibioticele standard folosite in infectia sinusala sunt de obicei eficiente, chiar daca nu se cunoaste tipul exact de microorganism.
Scopul principal al tratamentului sinuzitei il constituie diminuarea tumefactiei sau inflamatiei de la nivelul meaturilor nazale si sinusurilor, eliminarea infectiei, promovarea drenajului sinusal si mentinerea sinusurilor libere.
Tratament ambulator
Tratamentul ambulator ajuta la deschiderea sinusurilor si ameliorarea senzatiei de uscaciune.
Promovarea drenajului sinusal presupune:
- consumul de apa si lichide hidratante; ceaiul cald este frecvent recomandat
- bai de abur efectuate de 2-4 ori pe zi prin aplecarea si inhalarea deasupra unui castron cu apa fiarta (a nu se efectua in timp ce apa fierbe pe aragaz), pentru pastrarea aburului se poate folosi un prosop. Aceasta procedura ar trebui efectuata cel putin 10 minute. De asemenea, se mai recomanda dusuri fierbinti, cu aburi. Preparatele mentolate pot fi adaugate in apa de inhalatie pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor obstruate.
Metode utile in drenarea mucusului: utilizarea expectorantelor - substante care faciliteaza eliminarea mucusului de la nivel pulmonar si de la nivelul cailor respiratorii. Acestea ajuta la subtierea secretiilor mucoase, facilitand drenajul sinusal. Cea mai comuna substanta folosita este oximetazolina. Pentru reducerea simptomelor si a necesarului de medicamente, se mai pot folosi asociatii de siropuri pentru tuse sau tablete antitusive, decongestionante nazale si expectorante. Pentru a utiliza medicamentul adecvat, se recomanda citirea cu atentie a prospectului sau adresarea farmacistului.
Diminuarea durerii: medicamentele antialgice ca ibuprofen, aspirina sau acetaminofen pot reduce durerea si inflamatia. Aceste medicamente ajuta la eliberarea cailor respiratorii prin indepartarea edemului local.
Tratament medicamentos
Reducerea congestiei
Celulele sanguine si cele care tapeteaza cavitatile sinusale pot lupta in mod normal impotriva microorganismelor. Cu toate acestea, cand numarul bacteriilor sau virusurilor este foarte mare, asociat cu scaderea sistemului imunitar si cu o reactie exagerata la anumiti alergeni, toate acestea vor determina aparitia unei reactii inflamatorii. O infectie sinusala usoara poate fi usor tratata cu un tratament adecvat. Deoarece agentii externi pot declansa o gama variata de reactii, exista numeroase tratamente eficiente impotriva inflamatiei.
Decongestionantele nazale ajuta la reducerea obstructiei cailor aeriene si sunt importante in prima faza a tratamentului pentru ameliorarea simptomelor.
Spray-urile nazale (decongestionante) actioneaza cel mai rapid, efectul aparand in circa 1-3 minute. Este contraindicata folosirea acestor produse mai mult de 3 zile, intrucat devin ineficiente si vor fi necesare aplicatii din ce in ce mai frecvente, pentru a obtine acelasi efect. Acest fenomen de rebound poate fi evitat aplicand alternativ in cele doua nari si evitand folosirea frecventa a medicamentului. Foarte multi pacienti, pentru a respira mai usor, folosesc in exces aceste preparate, devenind dependenti. Indepartarea dependentei este un proces dificil, cuprinzand administrarea de spray-uri nazale cu antiinflamatorii steroidiene, decongestionante orale, substante saline sau o combinatie a acestora.
Decongestionantele orale (tablete sau in forma lichida) contin ca substanta activa pseudo-efedrina, fenilefrina, fenilpropanolamina (ATENTIE: fenilpropanolamina a fost recent retrasa de pe piata farmaceutica. Nu folositi produse ce contin aceasta substanta). In farmacii exista o gama variata de medicamente decongestionante orale. Toate insa prezinta rezultate similare, de aceea pretul este singurul criteriu de alegere a lor. Medicamentele de referinta sunt mai scumpe, dar elibereaza substanta activa mai lent, de aceea pot si administrate mai rar. Medicamentele generice sunt mai accesibile ca pret si se administreaza la 4-6 ore sau de cate ori este nevoie. Ele actioneaza mult mai lent decat spray-urile nazale. De obicei, decongestionantele orale incep sa actioneze dupa 15-30 minute de la administrare. La fel ca si in cazul preparatelor nazale, decongestionantele orale pot deveni ineficiente in cazul utilizarii indelungate. Fenomenul de rebound este mai putin sever decat in cazul preparatelor cu administrare nazala.
Contraindicatii si efecte adverse: ambele-decongestionantele orale si nazale-prezinta o serie de reactii adverse, incluzand stimulare generala cu cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale, insomnie, nervozitate, anxietate, tremor, uscaciunea gurii, vedere incetosata si cefalee. De asemenea produc dificultati de urinare. De aceea, persoanele cu istoric de boala cardiaca, hipertensiune arteriala, anxietate, dificultati la urinare, ar trebui sa consulte medicul inainte de inceperea administrarii acestora. De asemenea, combinarea decongestionantelor orale cu alte medicamente din aceeasi clasa sau cu medicamentele de fond ale pacientului, pot determina aparitia unor complicatii periculoase.
Combaterea infectiei
Principiul de baza il constituie eliminarea infectiei bacteriene de la nivelul sinusurilor cu ajutorul tratamentului antibiotic. Acest lucru ajuta la prevenirea complicatiilor, reducerea simptomelor si scaderea riscului de aparitie a sinuzitei cronice.
In sinuzita acuta, forma necomplicata, se administreaza penicilina sintetica: cel mai frecvent amoxicilina. Acest antibiotic este eficient impotriva microorganismelor obisnuite, fiind de asemenea accesibil ca pret. Principalele reactii adverse includ aparitia reactiilor alergice (edem faringian, urticarie) si disconfort gastric. In cazul persoanelor alergice la penicilina, se poate administra un antibiotic pe baza de sulf: trimetoprim/sulfametoxazol sau TMP/SMX. Este contraindicata administrarea lor pacientilor alergici la sulf.
Pacientii care prezinta forme mai severe de sinuzita acuta, cei cu insuficient tratati sau cei cu forme cronice de sinuzita, pot deveni rezistenti la amoxicilina sau TMP/SMX. In cazul lor se pot administra peniciline sintetice de generatie noua, precum Augmentin, Cefuroxim sau Loracarbef, care sunt active pe majoritatea microorganismelor rezistente ce pot cauza sinuzita.
Folosirea in exces a acestor antibiotice, poate determina aparitia de microorganisme rezistente la cele mai potente antibiotice existente pe piata. De aceea, in prima faza, se recomada administrarea de antibiotice simple, ca amoxicilina, pe o perioada de 14-21 zile (a se respecta perioada, chiar daca simptomatologia a disparut/s-a ameliorat). Principiul de baza consta in administrarea antibioticului pana la disparitia simptomatologiei, continuand apoi administrarea pentru inca 7 zile.
Pacientii a caror simptomatologie de infectie sinusala nu dispare, in ciuda terapiei antibiotice, vor consulta medicul specialist O.R.L.
Promovarea drenajului
In cazul in care factorul declansator al episodului de sinuzita este un alergen din mediu inconjurator, se recomanda administrarea de antihistaminice, care reduc edemul de la nivelul membranelor mucoase. Alergenii stimuleaza leucocitele de la nivelul tesuturilor si vaselor de sange, determinand eliberarea de histamina la nivelul circulatiei. Aceasta determina extravazarea de lichid de la nivelul vaselor sanguine la nivelul tesuturilor meaturilor nazale, cu aparitia simptomelor de congestie nazala.
Antihistaminele de generatie veche nu mai sunt recomandate deoarece determina uscaciunea mucoaselor, cu ingrosarea secretiilor nazale, facand drenajul mult mai dificil.
Antihistaminele de generatie noua ca fexofenadina, loratadina sau desloratadina nu determina uscarea mucoaselor. In cazul in care congestia nazala este severa, se poate asocia un agent decongestionant.
Reducerea inflamatiei
Pentru tratamentul sinuzitei acute este suficienta administrarea unuia sau mai multor agenti decongestionanti. Cu toate acestea, pacientii cu forme recurente de sinuzita acuta sau cronica, pot necesita administrarea de steroizi cu administrare nazala, pentru reducerea simptomelor. Cei mai utilizati steroizi inhalatori sunt beclometasone dipropionat, fluticasone propionat, triamcinolon, flunisolide si beclomethasone. Steroizii sunt agenti antiinflamatori potenti.
Steroizii intranazali (spray-urile nazale) actioneaza direct numai asupra meaturilor nazale si cavitatilor sinusale, cu putine efecte directe sistemice, in cazul in care se administreaza in dozele prescrise. Ca si in cazul celorlalte clase de medicamente amintite mai sus, exista o gama variata de agenti steroidieni inhalatori. Unele prezinta un grad mai mare de tolerabilitate decat altele. Ele se elibereaza numai cu prescriptie medicala, deci medicul va decide ce tip de preparat va folosi pacientul. Acesti agenti nu au actiune la fel de rapida ca in cazul decongestionantelor orale si nazale, insa odata cu atingerea nivelelor sanguine terapeutice, simptomele se imbunatatesc spectaculos, nemaifiind necesare administrarea de preparate decongestionante.
In cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la alergeni de mediu, se recomanda administrarea precoce de steroizi inhalatori, in perioadele cu cantitati crescute de alergeni in mediu, pentru prevenirea episoadelor de sinuzita si pentru mentinerea sinusurilor libere.
Tratament chirurgical
Unii pacienti prezinta forme cronice de sinuzita, in ciuda tratamentului antibiotic si cu alte preparate pentru ameliorarea simptomatologiei. Pacientii cu imagine tomografica indicand infectie sinusala, precum si cei cu forme complicate de sinuzita, pot beneficia de interventie chirurgicala. Interventia chirurgicala se realizeaza cu acelasi nasofaringoscop cu fibra optica folosit pentru stabilirea diagnosticului.
Scopul interventiei chirurgicale consta in indepartarea excesului de mucoasa cu efect obstruant, deschiderea meaturilor si orificiilor sinusale obstruate si facilitarea drenajului sinusal. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot corecta o serie de anomalii anatomice ca: deviatia de sept, indepartarea polipilor nazali, imbunatatind astfel respiratia.
Administrarea de steroizi inhalatori sau cure de antibiotice periodic mai pot fi necesare. In cazul in care infectia sinusala persista, e nevoie de investigatii suplimentare. Se poate efectua cultura bacteriana in timpul unui consult de rutina sau in timpul interventiei chirurgicale, ce poate evidentia fie infectie cu germeni anaerobi, necesitant un spectru diferit de antibiotice, fie infectie fungica, necesitand administrarea de medicamente antifungice.
Evitarea infectiilor de cai respiratorii superioare:
- vaccinarea precoce impotriva virusului influenzae, pentru a evita infectia gripala si in consecinta evitarea infectiei de cai respiratorii superioare; alte medicamente antigripale ca Relenza sau Tamiflu, pot preveni infectia gripala, in cazul in care sunt administrate chiar la inceputul aparitiei simptomatologiei;
- igiena riguroasa a mainilor si evitarea contactului cu persoane ce prezinta simptome de infectie respiratorie superioara;
- preparatele pe baza de carbonat de zinc (Cold-Eeze si altele) s-au dovedit eficiente in reducerea duratei simptomelor de raceala;
- evitarea stresului si dieta bogata in substante antioxidante, mai ales fructe si legume proaspete, intens colorate, ajuta la intarirea sistemului imunitar.
Managementul episoadelor sezoniere de sinuzita:
- este foarte importanta evitarea alergenilor de mediu, in cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la acesti alergeni; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda folosirea de preparate decongestionante si altele asemanatoare prescrise de medic; in cazul unui episod acut se pot folosi antihistaminice sau spray-uri nazale decongestionante;
- pacientii cu episoade sezoniere de alergii pot beneficia de perioade de tratament cu medicamente antihistaminice nesedative;
- se recomanda evitarea plimbarilor indelungate in aceste perioade cu eliberare crescuta de alergeni in mediu, inchiderea ferestrelor si folosirea de aer conditionat ce filtreaza alergenii; agentii umidifianti pot fi utili.
Mentinerea unei hidratari adecvate:
- mentinerea unei igiene sinusale adecvata prin consumul de lichide, ce mentine o secretie sinusala eficienta;
- evitarea zborului cu avionul: daca acest lucru nu este posibil, se recomanda utilizarea de spray-uri nazale decongestionante, inainte de decolare, pentru mentinerea libera a sinusurilor;
- folosirea de spray-uri nazale saline, ce mentin umiditatea cailor nazale, ajutand astfel la indepartarea eficienta a agentilor infectiosi; efectuarea de bai de aburi periodice poate fi utila.
Evitarea contactului cu alergenii de mediu:
- persoanele cu sinuzita cronica trebuie sa evite regiunile sau activitatile ce le pot agrava afectiunea, precum fumatul activ sau pasiv de tigarete sau inotul in piscine cu apa clorinata.
Sinuzita sau infectia sinusala se vindeca daca este tratata precoce si adecvat. Cu exceptia pacientilor care dezvolta complicatii, prognosticul pacientilor cu sinuzita acuta este foarte bun. Pacientii a caror sinuzita este declansata de catre alergenii de mediu sau prin anomalii anatomice pot dezvolta forme recurente de sinuzita acuta sau sinuzita cronica.