Studii recente au sugerat ca prematuritatea si greutatea mica la nastere sunt factori care dubleaza riscul de aparitie a autismului, mai ales in cazul fetitelor. Acest risc exista si in cazul baietilor, insa el este mai redus.
Acest fapt este oarecum suprinzator, deoarece autismul este o afectiune mult mai fecventa in populatia generala, la baieti comparativ cu fetele (rata de aparitie este de 3:1).
Unul din patru copii nascuti prematur (avand varsta gestationala cuprinsa intre 23-30 de saptamani) si cu greutate foarte mica (mai putin de 1500 de grame) au semne de autism daca sunt examinati dupa varsta de 3-4 ani.
Cel mai recent studiu realizat a inclus 565 de copii, baieti si fete, care prezentau semne sugestive pentru autism si pentru tulburari psihice din aceasta sfera. In randul lor, fetele cu greutate mica la nastere erau mult mai frecvent afectate comparativ cu baietii cu greutate si varsta gestationala asemanatoare.
De asemenea, specialistii au constatat ca prematuritatea (nasterea la mai putin de 33 de saptamani) si greutatea mica la nastere influenteaza in mod diferit grupurile de copii, in functie de tulburarea psihica pe care o au (daca autismul coexista sa nu cu alte afectiuni de aceeasi natura sau din sfera cognitiva, in general).
Specialistii considera studiul ca fiind foarte important deoarece in urma efectuarii lui s-a ajuns la concluzia ca nu exista o singura cauza pentru aparitia autismului, ci este cel mai probabil vorba de factori plurietiologici care concureaza si care duc in final la aparitia acestei boli.
Autismul este o tulburare psihica ce se caracterizeaza prin afectarea capacitatii de interactiune si relationare cu alti indivizi din mediu, dar si prin adoptarea unui comportament restrictiv si repetitiv.
Copilului ii lipseste capacitatea de a initia si intretine relatii cu cei din jur, capacitatea de a isi arata emotiile, nu poate utiliza un limbaj adecvat si are propriile comportamente si obiceiuri.
Specialistii au studiat si inca studiaza cu foarte mare atentie si dedicatie cauzele de aparitie ale acestei afectiuni, insa, pentru moment, raman inca foarte multe necunoscute.
Acesta este motivul pentru care descoperirea unei legaturi intre afectiune, prematuritate si greutatea mica la nastere da sperante cercetatorilor ca autismul poate fi prevenit.
Printre cauzele posibile enumerate pana in acest moment de catre specialisti se afla:
- Cauze genetice: sunt cele mai frecvent incriminate, in peste 90% dintre situatii;
- Expunerea fatului la infectii intrauterine;
- Diabet gestational al mamei;
- Afectiuni tiroidiene ale mamei;
- Comportamente cu risc in timpul sarcinii: consumul de droguri, alcoolismul, fumatul;
- Actiunea factorilor teratogeni (care sunt deosebit de periculosi in primele 8 saptamani de gestatie) in special actiunea unor medicamente de tipul talidomidei, acidului valproic, misoprostolului, dar si chimicalelor de tipul pesticidelor, solventilor, metalelor grele;
- Infectii virale, afectiuni ale sistemului imun.
Lista factorilor incriminati in aparitia autismului infantil este foarte lunga, si in ciuda faptului ca ea curpinde numeroase cauze, specialistii au inca dubii in legatura cu influenta lor exacta asupra aparitiei si mentinerii afectiunii.
Studiul amintit a analizat 565 de copii nascuti intr-un interval de 7 ani in Statele Unite, pe care i-a comparat cu un grup control de copii. In prezent, in Statele Unite 1 din 150 de copii prezinta semne sugestive pentru autism infantil. Specialistii au investigat daca respectivii copii inclusi in studiu s-au nascut cu greutate mica, prematur sau ambele si daca au dezvoltat autism sau tulburari din acest spectru.
La randul lor, copiii cu autism din studiu au fost incadrati in trei grupuri: cei care au autism, dar care nu au si alte afectiuni psihice coexistente, cei care au autism, dar si o alta tulburare cognitiva (insa doar una), si copii cu autism si mai mult de o tulburarea de dezvoltare intelectuala.
Rezultatele analizelor initiale au demonstrat urmatoarele:
- Greutatea foarte mica la nastere (in jur de 1500 de grame) creste de 2.3 ori riscul de aparitie al autismului.
- Nasterea inainte de termen, mai devreme de saptamana 33 de gestatie, este un factor de risc pentru aparitia autismului in cazul fetelor, crescand riscul de aproximativ 5 ori.
Riscul este mai crescut si pentru baieti, insa nu atat de dramatic precum in cazul fetelor.
In continuare, cercetatorii au analizat grupurile de subiecti, clasificate in functie de tulburarea autista si in functie de numarul de afectiuni cognitive coexistente, si au descoperit ca exista variatii si diferente intre acestea.
De exemplu, riscul de aparitie a autismului la fetitele cu greutate mica la nastere a fost mult mai crescut (de aproximativ patru ori mai mare) daca acestea aveau si un grad de retard mintal, in timp ce riscul de aparitie a autismului la baietii care au doar greutate mica si nici o alta tulburarea cognitiva si au si intelect normal nu este semnificativ mai crescut.
Specialistii nu au putut explica insa de ce fetele cu greutate mica la nastere au un risc mai crescut de aparitie a autismului comparativ cu baietii cu greutate similara.
Totusi, ei considera ca atat nasterea prematura, cat si greutatea mica a nou-nascutului sunt semne ca ceva a fost in neregula cu sarcina.
Crestere intrauterina este stopata si restrictionata de o serie de factori, unii care tin de mama (consum de alcool, droguri, boli cronice grave sau tulburari metabolice decompenaste in timpul sarcinii) dar care tin si de produsul de conceptie (defecte genetice, malformatii congenitale).
Dezvoltarea somatica necorespunzatoare a fatului poate fi asociata cu tulburari si retard de dezvoltare cognitiv-intelectuala. De asemenea, cercetatorii considera greutatea mica la nastere un semn indirect de dezvoltare neurologica incompleta.
Trebuie specificat insa ca riscul de aparitie a autismului la nou nascutii prematuri este mai scazut totusi ca riscul de aparitie a altor tulburari cognitive, in special al retardului intelectual (mintal). Proportia de copii autisti care asociaza si semne sugestive de retard mintal variaza mult, insa se mentine crescuta: intre 25- 70%.
Studiile nu au stabilit inca daca greutatea mica la nastere este cea care afecteaza dezvoltarea neurologica, sau daca o tulburare neurologica aparuta in cursul vietii intrauterine este cea care influenteaza si dezvoltarea somatica.
Datele studiului au fost prezentate altor medici pentru a autentifica veridicitatea si corectitudinea realizarii acestuia, iar concluziile lor au fost ca studiul a fost efectuat corect iar datele sunt de incredere.
Aceasta verificare si analiza suplimentara a fost necesara deoarece anterior acestui studiu publicat in 2008 au fost efectuate si altele care au analizat tocmai aceasta legatura dintre greutatea mica la nastere, prematuritate si aparitia autismului. Daca studiile mai vechi nu au avut rezultate foarte clare si care sa poata fi sustinute stiintific, se pare ca acest ultim studiu este mai solid si furnizeaza informatii foarte utile.
Studiul aduce argumente in favoarea necesitatii supravegherii permanente de catre un specialist a dezvoltarii copiilor nascuti prematur, precum si celor cu greutate mica la nastere.
Pana in prezent medicii pediatriii monitorizau evolutia nou nascutilor are au avut nevoie de masuri de terapie intensiva la nastere, pntru a se asigura ca nu au ramas sechele de dezvoltare somatica sau cognitiva, insa mai nou, ei ar trebui sa controleze periodic acesti copii si pentru detectarea precoce a semnelor sugestive de autism. In plus, copii cu autism au un risc crescut de suferinta multipla. Ei sunt diagnosticati de asemenea cu boli genetice, cu tulburari de anxietate, cu epilepsie sau deficite metabolice.
In prezent, specialistii recomanda efectuare unor analize si invetigatii complexe foarte amanuntite copiilor cu greutate mica la nastere la varstele de 18, 24 si 30 de luni, dar si la cererea parintilor, ori de cate ori acestia suspecteaza ca ceva este in neregula.
De obicei, parintii observa nereguli in comportamentul copilului in primii 3 ani de viata. Acesta pare retras, nu comunica cu mama, nu isi exprima fizic emotiile, nu doreste contactul cu alti copii de varsta lui sau cu parintii.
Daca semnele sunt insa recunoscute mult mai devreme, iar in cazul unui copil cu risc parintii il supravegheaza atent si il duc la controale periodice, pot fi intiate terapii care sa ii amelioreze capacitatea de comunicare, de interactiune cu mediul, dorinta de relationare cu alti copii. Astfel, calitatea vietii acestor copii se amelioreaza, desi un tratament curativ nu exista, indiferent cat de precoce se descopera boala.
Pentru evitarea riscului ca un copil sa faca autism, trebuie eliminati cat mai multi factori de risc. Femeia insarcinata trebuie sa fie monitorizata cat mai corect si trebuie sa se prezinte la controalele indicate de catre specialistul care o are in ingrijire pe perioada sarcinii.
Medicul trebuie sa discute foarte atent cu viitoarea mamica si sa afle care sunt bolile de care aceasta sufera, daca a facut anumite infectii, daca trebuie vaccinata impotriva anumitor virusuri, daca se afla in tratament cronic cu diverse medicamente si, mai ales, daca are comportamente cu risc: consum de alcool, de droguri si tutun. Nimic nu trebuie omis!
Cauzele de aparitie a autismului sunt atat de numeroase si diverse, incat orice informatie despre istoricul medical al mamei si stilul de viata actual pot asigura o dezvoltarea mai sigura pentru viitorul copil.
Nu s-a identificat un singur factor de risc asociat sarcinii, deci oricare dintre urmatoarele pot fi periculoase: varsta inaintata a oricaruia dintre parinti, tratament psihiatric administrat mamei in timpul sarcinii, diabet gestational si hemoragii.
Specialistii recomanda viitoarelor mamici: sa nu fumeze, sa nu consume alcool, sa isi ia mereu vitaminele, sa aibe o dieta bogata in nutrienti necesari, sa doarma destul, sa nu duca o viata extenuanta, si sa evite orice fel de stres. Exercitiul fizic este benefic, insa doar daca medicul specialist il recomanda.