Hepatita toxica reprezinta o inflamatie a ficatului. Aceasta apare cand ficatul este afectat de substante toxice, sau unele ciuperci otravitoare in urma ingerarii sau a expunerii la ele. In unele cazuri, hepatita toxica apare la cateva ore sau zile de la expunerea la toxic. In alte cazuri, poate dura cateva luni de folosire regulata a toxicului inainte de aparitia simptomelor hepatitei toxice.
Deseori, simptomele hepatitei toxice dispar cand expunerea la respectiva substanta toxica a incetat. Dar hepatita toxica poate produce leziuni hepatice permanente, ducand la aparitia unor cicatrici fibroase ale tesutului hepatic (ciroza) si in unele cazuri la insuficienta hepatica.
Formele usoare de hepatita toxica pot sa nu determine aparitia unor probleme observabile si pot fi detectate doar prin teste de sange.
Cand semenle si simptomele apar, ele sunt similare cu cele ale altor forme de hepatita:
- ingalbenirea pielii si a sclerelor (icter);
- oboseala;
- pierderea apetitului;
- varsaturi si greturi;
- scadere ponderala;
- urina de culoare inchisa.
Se recomanda consultarea imediata a unui medic la apritia simptomelor si a semnelor de hepatita toxica, printre care icterul si oboseala.
De asemeni parintii trebuie sa se adreseze medicului de urgenta daca au suspiciuni ca micutul lor a ingerat o doza mare de acteaminofen sau daca copilul dezvolta semne si simptome ale intoxicatiei cu acetaminofen, printre care:
- transipatii;
- greturi si varsaturi;
- diaree;
- convulsii;
- coma.
Daca parintele suspecteaza o supradoza de acetaminofen trebuie sa solicite ambulanta de urgenta intrucat aceasta intoxicatie poate fi letala daca nu este tratata imediat.
Ficatul realizeaza sute de functii vitale, printre care procesarea nutrientilor, reglarea coagularii sangelui si producerea bilei, un lichid care ajuta la digestia grasimilor. De asemeni, indeparteaza majoritatea medicamentelor si a altor substante chimice din sange, desfacandu-le in componente care pot fi mai usor eliminate din organism.
Daca conversia acestor substante duce la apritia unor produsi de metabolism care pot fi foarte daunatori pentru ficat. Desi ficatul are o mare capacitate de regenerare, expunerea constanta la substante toxice poate determina leziuni serioase, uneori ireversibile.
Substentele toxice care pot determina leziuni hepatice se impart in doua grupe:
1. Substente toxice care produc intotdeauna leziuni hapatice (toxice directe). Unele toxine determina intotdeauna leziuni hepatice. Solventii pentru curatarea hainelor si substantele prezente in ciuperca amanita fac parte din acest grup. Acestea contin otravuri care depasesc capacitatea ficatului de a le procesa, iar produsii de metabolism distrug celulele hepatice. Daca sunt distruse prea multe celule hepatice, ficatul nu mai poate functiona (insuficienta hepatica).
2. Substante toxice care pot determina leziuni hepatice (toxine idiosincrazice). Unele toxice determina leziuni hepatice doar la un numar mic de persoane, care sunt predispuse. Nu este clar de ce unele substente detemina hepatita toxica doar la unele persoane.
Nu este necesar ca aceste toxine sa fie cautate mai departe de cabinetul medical. Analgeziceleeliberate fara reteta cum sunt aspirina, ibuprofen, naproxen si acetaminofen pot determina leziuni hepatice, in special daca sunt administrate frecvent sau combinate cu alcool.
In teorie, toate medicamentele eliberate cu prescriptie medicala pot duce la leziuni ale ficatului. Multe dintre ele nu determina leziuni serioase, dar multe dintre ele pot:
1. Halotanul
Anestezic inhalant, halotanul poate determina leziuni hepatice severe, in special la expunerea repetata. Femeile au un risc de doua ori mai mare de a dezvolta hepatotoxicitate la halotan decat au barbatii. Persoanele supraponderale au de asemeni un risc mai mare.
2. Izoniazida
Acest medicament tuberculostatic frecvent folosit poate cauza hepatita dupa doar o luna sau doua de tratament, in special la persoanele cu varsta peste 50 de ani.
3. Acidul valproic si fenitoinul
Aceste medicamente antiepileptice sunt cunoscute a avea efecte hepatotoxice si pot determina insuficienta hepatica.
4. Metotrexatul
Acest medicament anticanceros, care este folosit si pentru tratamentul psoriazisului si al artritei reumatoride, poate determina leziuni ale ficatului. Administrarea de acid folic alaturi de metotrexat poate reduce riscul de aparitie a leziunilor hepatice.
5. Azatioprinul si mercaptopurina
Azatioprina este un medicament folosit la pacientii cu transplant renal pentru ca organismul acestora sa nu rejecteze organul transplantat si este folosit si in tratamentul artritei reumatoide. Mercaptopurina este folosita pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer. Ambele pot determina leziuni hepatice. Acestea apar la putin timp dupa initierea tratamentului, dar pot apare si mai tarziu.
6. Statinele
Intreaga familie a medicamentelor folosite pentru scaderea colesterolului, care include atorvastatin, lovastatin, rosuvastatin pot duce la aparitia lexiunilor hepatice.
7. Unele medicamente antihipertensive
Medicatia antihipertensiva poate determina leziuni hepatice, cum ar fi blocantii canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei.
8. Ketoconazol
Acest medicament antifungic frecvent prescris poate determina hepatita toxica si nu trebuie administrat pacientilor cu afectiuni ale ficatului.
9. Antibioticele
O gama larga de antibiotice pot detemina afectiuni hepatice.
10. Steriozii anabolizanti
Aceste substante pot determina infalmatia ficatului prin interferarea fluxului de bila.
Unele plante, cum ar fi armurariul, pot ajuta la vindecarea ficatului, dar altele pot produce leziuni hepatice. De semeni, plantele pot interactiona cu medicamentele prescrise, ducand la efecte secundare mai serioase decat cele pe care le-ar cauza singure.
Unele dintre plantele considerate periculoase pentru ficat sunt:
- crusin american;
- tufisuri creozote;
- tataneasa;
- kava;
- efedra sinica;
Este necesara consumarea plantelor si a medicamentelor o perioada de timp pana la aparitia leziunilor hepatice. Dar cu unele substante toxice lucrurile stau diferit. Unele sunt atat de toxice ca o singura expunere fara protectie poate determina aparitia insuficientei hepatice.
Au fost identificate 20 de produsi industriali care pot produce leziuni hepatice acute sau chiar decesul si alte 150 care pot duce la aparitia hepatitei toxice dupa expunerea mai indelunagata. Printre acestea se gaseste un solvent folosit in curatarea chimica ce poarta numela de tetraclorura de carbon, substantele chimice tricloretilen si ierbicidul paraquant.
Riscul de hepatita toxica creste daca pacientul:
- Ia analgezice eliberate fara prescriptie medicala sau anumite medicamente prescrise. Acest lucru este in mod special adevarat daca medicamentele sunt luate o perioada lunga de timp sau in doze mai mari decat cele recomandate;
- Prezinta si alte afectiuni hepatice. Prezenta unei afectiuni hepatice severe cum ar fi ciroza sau steatoza hepatice pot faca ca pacientul sa fie mult mai sensibil la efectele toxinelor;
- Prezinta hepatita virala. Daca pacientul are hepatita virala – cum ar fi hepatita A, B sau C – si ia chiar si doze normale de acetaminofen, are un risc foarte mare de a dezvolta hepatita toxica;
- Are o varsta inaintata. Pe masura ce o persoana imbatraneste, ficatul metabolizeaza produsii periculosi cu o viteza mai mica. Acest lucru inseamna ca aceste toxine si produsii lor de metabolism raman in sange mai mult timp;
- Consuma alcool. Combinarea medicamentelor chiar si cu cantitati moderate de alcool – nu mai mult de doua pahare pe zi pentru barbati si unl pentru femei – creste semnificativ efectul toxic al majoritatii medicamentelor. Bautorii cronici care iau acetaminofen chiar si in doze recomandate, au un risc foarte mare de a face insuficienta hepatica;
- Sexul feminin. Intrucat femeile par sa metabolizeze unele toxine mai lent decat barbatii, ficatul lor este expus la concentratii sanguine mai mari ale substantelor toxice si pentru perioade mai mari de timp;
- Prezinta anumite defecte genetice. Mostenirea anumitor defecte la nivelul enzimelor hepatice care metabolizeaza toxinele il pot face pe pacient mai susceptibil la hepatita toxica;
- Este expus la toxice industriale. Lucrul cu anumite substante chimice industriale pune pacientul la risc pentru hepatita toxica.
Ca si in cazul altor tipuri de hepatita, hepatita toxica poate determina complicatii serioase, printre care:
1. Hipertensiune in vena porta
Sangele de la nivelul intestinului, splinei si pancreasului ajunge la ficat printr-un vas mare de sange numit vena porta. Daca tesutul hepatic prezinta cicatrici, acestea blocheaza circulatia normala la nivelul ficatului, sangele se acumuleaza in aval ducand la cresterea presiunii din aceasta vena (hipertensiune portala). La randul sau sangele va determina dilatarea vaselor de sange de la nivelul stomacului, esofagului si a intestinului subtire;
2. Varice
Cand circulatia prin vena porta este blocata, sangele poate ajunge inapoi in vasele de sange ale stomacului, esofagului si intestinului. Aceste vase de sange au un perete subtire si, deoarece contin mai mult sange decat sunt facute sa duca, se pot fisura. Sangerarea masiva in partea superioara a stomacului sau a intestinului din aceste vase de sange reprezinta o urgenta amenintatoare de viata care necesita ingrijire medicala imediata;
3. Icterul
Acesta apare atunci cand ficatul este incapabil sa indeparteze bilirubina – un produs rezultat in urma metabolizarii hematiilor distruse – din sange. In final, bilirubina se acumuleaza si este depozitata la nivelul pielii si a sclerelor, colorandu-le in galben;
4. Ciroza
Aceasta afectiune grava – cicatrici ireversibile la nivelul ficatului – este o cauza important de deces in lume. In mod frecvent ciroza duce la insuficienta hepatica care apare cand ficatul nu mai este capabil sa functioneze.
Daca o persoane suspecteaza ca ar putea avea hepatita toxica, cel mai probabil se va adresa medicului de familie. Totusi, in unele cazuri pacientul poate fi directionat direct spre un consult de specialitate.
Intrucat consultatia poate fi scurta, si intrucat sunt multe lucruri de aflat in timpul ei, este o idee buna ca pacientul sa fie bine pregatit pentru a profita de timpul pe care il are la dispozitie in cabinetul medical.
Ce poate face pacientul?
- Atentie la orice restrictie dinainte de consultatie. La momentul stabilirii consultatiei, pacinetul trebuie sa intrebe daca exista vreo restrictie pe care trebuie s-o urmeze, cum ar fi restrictii ale dietei;
- Notarea simptomelor prezente, inclusiv a celor care nu par sa aiba legatura cu motivul consultatiei;
- Notarea unor informatii personale cheie, printre care orice stress major sau modificari recente in viata;
- Realizarea unei liste cu medicamentele, si vitamine sau suplimente alimentare, pe care pacientul le ia;
- Pacientul poate lua cu sine la consultatie un prieten sau un membru al familiei. Acesta poate retine o parte din informatiile oferite in timpul consultatiei si care nu pot fi retinute doar de pacient;
- Notarea unor intrebari pentru medic.
Timpul in cabinetul medicale este limitat, asa ca este bine ca pacientul sa–si faca o lista cu intrebarile la care doreste raspuns din partea medicului. Cele ma importante trebuie adresate primele.
Pentru hepatita toxica, intrebarile de baza care pot fi adresate medicului includ:
- Care este cauza probabila a simptomelor sau a afectiunii?
- Care sunt alte cauze posibile, in afara de cea mai probabila?
- Ce fel de teste de laborator sunt necesare pentru diagnostic?
- Afectiunea este temporara sau cronica?
- Care este cea mai buna conduita terapeutica?
- Care sunt alternativele la abordarea propusa initial?
- Cum pot fi tratate si celelalte afectiuni pe care le poate prezenta pacientul?
- Exista restrictii care trebuie urmate?
- Este necesar consultul la specialist?
- Exista si o varianta generica la medicamentul prescris?
- Exista informatii scrise din care pacientul sa se informeze mai bine despre boala?
In plus fata de intrebarile de mai sus, pacientul este bine sa adreseze si altele, in special intrebari lamuritoare in cazul in care nu intelege ceva.
Conduita medicului
De asemeni medicul va adresa pacientului o serie de intrebari:
- Cand au aparut simptomele?
- Simtomele sunt oacazionale sau continui?
- Cat de severe sunt simptomele?
- Ce pare sa amelioreze simptomele?
- Ce pare sa agraveze simptomele?
- Ce medicamente ia pacientul prescrise sau eliberate fara reteta?
- A inceput pacientul un tratament nou in ultimul timp?
- Ia pacientul suplimente alimentare pe baza de plante?
- Cat de mult alcool si cat de frecvent consuma pacientul?
Ce poate face pacientul in asteptarea consultatiei?
Hepatita toxica este o afectiune grava. Daca pacientul a fost expus unei substente chimice anume care determina simptomele, se recomanda eliminarea respectivului toxic din mediu. In cazul unei situatii de munca, poate fi necesara mutarea pacientului intr-o zona fara expunere la substanta chimica.
Nu exista teste specifice pentru hepatita toxica. Pentru diagnosticarea ei, medicul poate realiza unul sau mai multe din urmatoarele teste:
1. Examinarea fizica
Medicul va realiza o examinare fizica completa si va lua un istoric medical al pacientului. Cel mai bine ar fi ca pacientul sa aduca la consultatie toate medicamentele si suplimentele nutrtionale pe care le ia, in ambalajul original, pentru a fi vazute de medic. De asemeni, pacientul trebuie sa spuna medicului daca lucreaza in mediu toxic sau a fost expus la pesticide, ierbicide sau alte toxine din mediu cum ar fi bifenil poilclorinat;
2. Teste de sange
Medicul poate prescrie teste de sange pentru a detemina nivelul anumitor enzime hepatice. Aceste nivele ale enzimelor pot arata cat de bine functioneaza ficatul;
3. Biopsia hepatica
O biopsie hepatica poate ajuta la confirmarea diagnosticului de hepatita toxica. In timpul acestei proceduri, o proba mica de tesut este indepartata de la nivelul ficatului si examinata la microscop. Medicul va folosi un ac subtire pentru a obtine aceasta proba. Biopsia cu ac este o procedura relativ simpla necesitand doar anestezie locala. Poate exista un risc de aparitie a echimozelor, sangerarii si infectiilor. Daca pacientul ia medicamente care sunt cunoscute ca produc leziuni hepatice, medicul poate dori sa verifice starea ficatului la fiecare sase luni. Unele tipuri de leziuni hepatice pot fi reversibile daca sunt tratate prompt.
Nu xista un tratament specific pentru majoritatea tipurilor de hepatita toxica. Supradoza acuta de acetaminofen este o exceptie – acetilcisteina este un antidot eficient daca este administrat in primele 24 de ore de la luarea supradozei. Cu cat mai curand este administrata medicatia, cu atat mai bun va fi rezultatul.
Pentru majoritatea celorlalte cazuri de hepatita toxica determinata de medicamente, oprirea administrarii medicamentului este singurul tratament. Starea unor pacienti se amelioreaza repede daca nu mai sunt expusi la toxic, mai ales daca problema a fost identificata precoce. In alte cazuri recuperarea poate dura mai multe luni.
Alte tratamente
1. Terapia suportiva
Persoanele cu simptome severe pot primi terapie suportiva in spital, incluzand administrarea intravenoasa de lichide si medicamente pentru a ameliora greata si varsaturil.
2. Transplantul hepatic
Cand functionarea ficatului este sever afectata, trasplantul hepatic poate fi singura optiune pentru unii pacienti. Desi, deseori transplantarea ficatului se realizeaza cu succes, numarul pacientilor care asteapta un transplant depaseste cu mult numarul organelor donate.
Intrucat nu poate fi prevazut modul in care o persoana reactioneaza la un medicament, hepatita toxica nu poate fi prevenita intotdeauna.
Dar exista cativa pasi pentru reducerea riscului:
1. Limitarea medicamentelor
E bine ca medicamentele cu sau fara prescriptie medicala sa fie administrate doar cand este absoluta nevoie. E bine sa fie luate in considerare optiunile nemedicamentoase pentru afectiuni comune cum sunt hipertensiunea arteriala, colesterolul crescut si durerea artritica;
2. Administrarea medicamentelor conform indicatiilor medicale
Este bine ca pacientii sa foloseasca orice medicament asa cum a fost prescris de catre medic. Sa nu depaseasca doza recomandata , chiar daca simptomele nu par sa se amelioreze. Deoarece deseori efectul analgezicelor eliberate fara prescriptie medicala dispare repede, este usor sa se ajunga la supradozare. Majoritatea acestor medicamente au ceea ce se numeste „efect de plafon”, care inseamna ca o crestere a dozei nu a determina rezultate mai bune;
3. Atentie la plante si suplimentele nutritionale
Cel mai bine este sa nu se presupuna ca un produs natural nu poate face rau. Insuficienta hepatica acuta la copii poate apare si dupa ingestia a cateva suplimente cu fier destinate adultilor. Inainte de folosirea unor suplimente pe baza de plante este bine ca pacientul sa se informeze despre ele din surse demne de incredere;
4. Atentie la amestecul alcoolului cu medicamentele
Alcoolul si medicamentele sunt o combinatie periculoasa. Daca o persoana ia acetaminofen, e bine sa nu consume alcool. Se recomanda ca pacientii sa intrebe medicul sau farmacistul despre interactiunile dintre alcool si medicamentele pe care acesta le ia, indiferent daca sunt cu prescriptie medicala sau nu;
5. Luarea de precautii la contactul cu substantele toxice
Persoanele care muncesc in mediu toxic trebuie sa-si ia toate masurile de precautie pentru a se proteja de expunere. Daca vine totusi in contact cu o substanta periculoasa, trebuie sa urmeze instructiunile de la locul de munca sau sa sune la serviciul de urgenta sau la centrul de control pentru intoxicatii;
6. Protejarea copiilor
Medicamentele si suplimentele vitaminice trebuie tinute la distanta de copii, in ambalaje pe care cei mici sa nu le poate deschide. Medicamentele destinate adultilor care sunt in mod particular periculoase pentru copii includ pastilele de slabit, antidepresivele, antihipertensivele si suplimentele cu fier.