Artrita reumatoida este o afectiune cronica, sistemica, de natura inflamatorie cu localizare in principal la nivelul articulatiilor. Procesul se caracterizeaza prin aparitia sinovitei care progreseaza si ajunge sa distruga cartilajul articular, producand anchiloza. Cauza bolii ramane necunoscuta, insa s-a descoperit ca un rol major in aparitia bolii, precum si intretinerea fenomenelor patogene il are autoimunitatea.
Artrita reumatoida are progresie continua si afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientului deoarece determina dureri articulare intense, redoare si tumefactii locale, ducand chiar la deformarea zonei.
Prevalenta bolii este importanta. Artrita reumatoida afecteaza peste 1% din populatia adulta, in special femei (rata de afectarea femei - barbati este de 3 - 1).
Varsta de debut este variata, de obicei intre 25 si 50 de ani, varful fiind atins in decada a patra. Artrita reumatoida poate sa apara insa si la copii, sub forma artritei juvenile (apare la copiii mai mici de 16 ani, avand un prognostic mai rezervat). Pacientii cu artrita reumatoida acuza dureri articulare, redoare matinala (care depaseste 30 de minute), sensibilitate dureroasa a articulatiilor, edem si tumefactie locala, insa si simptome sistemice: astenie, febra, stare generala alterata.
In prezent nu exista un tratament curativ pentru artrita reumatoida, insa sunt disponibile foarte multe tipuri de medicamente care pot sa interfere cu evolutia bolii, care amelioreaza durerea si astfel pot ameliora calitatea vietii pacientului.
Cele mai eficiente medicamente incluse in schemele actuale sunt metotrexat, sulfasalazina, minociclina, hidroxiclorochinele, azatioprina, etanercept, infliximab, adalimumab, corticosteroizi si analgezice obisnuite.
Scopul principal al tratamentului este de a ameliora simptomatologia acuta, reprezentata in rpincipal de durere, si evitarea aparitiei complicatiilor. In cazul in care sunteti unul din pacientii diagnosticati cu artrita reumatoida, informatiile urmatoare cu privire la tratamentul durerii va pot fi de un real folos.
Exista foarte multe clase de analgezice, unele avand si efect antiinflamator, ce difera intre ele prin potenta, prin mecanism de actiune si prin natura reactiilor adverse. In continuare va prezentam cele mai indicate medicamente cu actiune antialgica pe care medicul poate ca deja vi le-a recomandat si despre care poate doriti sa aflati mai multe informatii.
Spre deosebire de DMARD (medicamente ce modifica artrita reumatoida), medicamentele analgezice nu afecteaza in nici un fel evolutia bolii in sine si nu sunt capabile sa influenteze procesul patogen in sine. Ele sunt administrate strict simptomatic, pentru a ameliora durerea. Principalele clase includ AINS, inhibitorii selectivi de COX-2, acetaminofen, corticosteroizi.
Utilizarea AINS in tratamentul artritei reumatoide este de foarte mare importanta deoarece astfel de compusi au, pe langa efect analgezice, si actiune antiinflamatoare si reduc durerea, tumefactia locala si edemul si imbunatatesc semnificativ mobilitatea si functia articulatiilor.
In prezent exista mai multe tipuri de antiinflamatoare nonsteroidiene, insa eficienta lor este asemanatoare.
AINS actioneaza prin inhibarea unei enzime, ciclooxigenaza, implicata in formarea prostaglandinelor. In organism exista doua tipuri de enzime COX, anume COX 1 si COX2, fiecare cu propriile roluri si localizari. COX 2, prin intermediul prostaglandinelor a caror secretie o stimuleaza, contribuie la aparitia edemului si durerii din procesele inflamatorii. COX 1 are roluri favorabile in organsim, spre deosebire de COX 2.
Este implicata in reglarea unor procese fiziologice (protectia mucoasei gastrice, asigurarea hemostaziei vasculare, promovarea functiilor plachetare si renale). AINS nu sunt insa capabile de o inhibare selectiva a enzimelor, si astfel, compusii acestei clase determina atat efecte antiinflamatoare intense, cat si reactii adverse importante, in special daca sunt utilizati in doze ridicate pentru perioade prelungite de timp.
In tratametul durerilor din artrita reumatoida utilizarea lor este cronica iar dozele pot atinge valori destul de crescute, deci se recomanda administrarea concomitenta si a unui protector gastric pentru a se evita aparitia tulburarilor dispeptice.
AINS sunt in general medicamente ce nu necesita reteta medicala, facand parte din clasa medicamentelor OTC (over the counter).
Utilizarea AINS este restransa datorita efectelor secundare importante pe care le determina, in special cele de natura gastrica.
Reactiile adverse sunt reprezentate de: iritatie gastrica, gastrite difuze, si sangerari de suprafata sau chiar ulcere gastrice. Dintre substantele amintite cel mai crescut risc de aparitia a tulburarilor gastrice il are indometacina, urmata de naproxen si piroxicam. Riscul este major daca medicamentele sunt administrate pe stomacul gol.
De aceea, specialistii insista ca tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene sa fie facut concomitent cu administrarea unor inhibitori de pompa de protoni care sa protejeze stomacul.
Cel mai adesea sunt indicate preparate de tipul omeprazolului. O alta categorie de efecte secundare ale AINS sunt cele de natura renala, ele putand agrava o afectiune cronica. Aceste medicamente favorizeaza retentia hidrosalina care are consecinte importante in cazul pacientilor cu afectiuni cardiace.
Reprezinta o grupa particulara, recent introdusa in clinica de antiinflamatoare nesteroidiene care au insa un mare avantaj: acela de a fi specifice pentru inhibarea formei COX 2. Ca urmare, actioneaza mult mai directionat impotriva enzimei cu actiune nefavorabila si cruta enzima cu efecte benefice asupra organismului.
Reactiile adverse sunt si ele mult mai limitate, iar riscul de aparitie a ulcerelor gastrice si tulburarilor dispeptice este mult mai redus. Insa, chiar si aceasta grupa ramane nefrotoxica si hepatotoxica.
Proprietatile farmacologice le fac foarte utile pacientilor cu complianta scazuta la tratament deoarece ele trebuie administrate o singura data pe 24 de ore, iar efectul lor se mentine chiar si dupa oprirea administrarii. Singurul inconvenient al acestor produsi farmacologici este costul ridicat.
Corticosteroizii
Corticosteroizii sunt substante cu un puternic efect antiinflamator, indiferent de intensitatea acesteia. Corticosteroizii au un mecanism de actiune foarte complex prin care isi realizeaza efectele. Ei sunt capabili sa patrunda in interiorul celulelor si astfel ajung sa interfere cu anumite gene implicate in sinteza proteica.
Sunt influentate astfel secretia si sinteza unor proteine cu rol in inflamatie sau este stopata sinteza unor substante cu rol proinflamator. In artrita reumatoida corticosteroizii au efecte sistemice foarte benefice, ducand la suprimarea sistemului imun hiperactivat, cu ameliorarea simptomelor.
Corticosteroizii sunt totusi substante cu efecte sistemice ce nu actioneaza tintit, exclusiv in ameliorarea simptomelor bolii. Ei pot avea reactii adverse importante, mai ales daca sunt utlizati pe termen lung. Din acest motiv, ideal ar fi ca ei sa fie indicati in cure scurte, mai ales cand exista exacerbari ale bolii.
Pacientii cu artrita evolutiva, grava, cu simptome intense, au insa indicatie de tratament prelungit. Schemele terapeutice in aceste cazuri sunt complexe, medicul fiind foarte atent la evolutia clinica a pacientului.
Cele mai frecvente reactii adverse care apar in cadrul acestor tratamente si care uneori impun renuntarea la cortocosteroizi sunt reprezentate de: retentie hidrosalina, hipertensiune arteriala, tulburari psihotice, tulburari gastrointestinale (mai ales ulcere gastrice si duodenale), osteoporoza, miopatia, diabet.
Evolutia pacientilor trebuie monitorizata, iar medicul trebuie sa aiba grija ca in aceasta perioada pacientul sa fie ferit de infectii, deoarece sub tratamentul corticosteroid sistemul imun are o reactivitate scazuta.
In anumite cazuri selectionate pacientii pot primi injectii cu corticosteroizi direct intrarticular. Astfel sunt reduse din manifestarile secundare sistemice iar pacientul beneficiaza in contiinuare de efectele benefice ale tratamentului.
Bbliografie:
www.webmd.com/rheumatoid-arthritis/nsaids-rheumatoid-arthritis