Conceptul de cariopreventie are la baza echilibrul care exista intre factorii de protectie si cei patologici, echilibru prin care leziunile carioase devin reversibile sau inactive (stagneaza).
Caria dentara este o boala infectioasa care apare ca urmare a unui dezechilibru intre procesul de demineralizare si cel de remineralizare, iar tratamentul ei se realizeaza conform unui model medical.
Acesta presupune trei modalitati de abordare:
- neinterventie (leziuni subclinice)
- profilaxie in scopul stoparii bolii (leziuni cavitare/necavitare in smalt decelabile clinic)
- restaurare si prevenirea cariei secundare marginale sau a recidivei (leziuni in dentina decelabile clinic+leziuni ale pulpei).
Exista mai putine informatii despre starea de sanatate dentara la copilul prescolar decat la copilul scolar, motivul principal fiind abordarea mai greoaie a prescolarului, mai ales daca nu frecventeaza colectivitati (gradinita). De asemenea este cunoscut ca dentitia permanenta preia raporturile ocluzale ale dintilor temporari, in cazul in care acestia din urma au ramas intregi si au functionat normal. De aici rezulta si importanta profilaxiei in perioada prescolara si inainte de orice vizita la medicul stomatolog care nu numai ca poate controla si chiar stopa evolutia cariilor, dar poate sa si ofere cele mai precise informatii privind igiena oro-dentara, adecvata fiecarui caz in parte.
La baza cariopreventiei sta modificarea unuia sau mai multora dintre cei trei factori principali implicati in etiologia cariei:
- eliminarea bacteriilor cariogene din ecosistemul oral
- cresterea rezistentei dintelui la atacul acid
- controlul carbohidratelor din alimentatie.
Preventia oro-dentara face apel la date si rezultate din variate studii epidemiologice.
Acestea se realizeaza pe esantioane reprezentative in care un criteriu e varsta. In stomatologie varstele sunt:
- <6 ani dentitia temporara
- 6 ani, eruptia primului dinte definitiv
- 12 ani, realizarea arcadelor dentare
- 18 ani, incheierea procesului de crestere
- 35-44 ani si >65ani.
Datele privind prevalenta si experienta carioasa a dintilor temporari provin din unele studii intreprinse la nivel national, dar mai ales din studii pe grupuri mai mici de copii.
Proiectul “Sanatatea dentara a copiilor din Europa”, initiat de Suedia in 1992 si efectuat in conditii similare, pe loturi egale de copii, in 8 tari din Comunitatea Europeana, ofera date privind afectarea prin carie la copiii in varsta de 5 ani din mediul urban.
Numarul cel mai mare de copii fara carii se intalneste in Suedia si in Spania (26-28%). In Romania, studiile arata ca indicele de prevalenta la grupa de varsta 3-7 ani a fost de 62-70% valoarea crescand spre varsta de 6 ani.
O.M.S. a propus ca in anul 2000 50% dintre copiii in varsta de 5-6 ani sa nu prezinte carii, iar in 2010 90% dintre acestia. Avand in vedere obiectivele O.M.S., rezultatele studiilor intreprinse in Romania arata o preocupare insuficienta pentru starea de sanatate dentara a copilului prescolar.
Aceste rezultate subliniaza necesitatea instituirii unor programe de educatie pentru sanatatea dentara atat la nivel national cat si la nivel comunitar, gradinita si scoala avand un mare potential de influentare a obiceiurilor de ingrijire a sanatatii dentare la copii. De asemenea, subliniaza necesitatea instituirii unor programe preventive regionale, ca parte a unui program national global, care sa aiba in vedere si factorii socio-economici si culturali.