Cannabis este un termen generic atribuit diverselor forme ale drogurilor obtinute din specia Cannabis indica, fam. Moraceae-Urticaceae. Rasina de cannabis reprezinta rezina separata, bruta sau purificata, obtinuta de la planta Cannabis.
Marijuana, termenul de origine mexicana care desemna tutunul ieftin (uneori amestecat cu cannabis), a devenit un termen general pentru cannabis sau frunzele de cannabis (in ziua de azi potenta marijuanei este 10 ori mai mare decat in anii 1970).
Hashish candva termen utilizat in regiunea de est a Mediteranei pentru cannabis, se aplica acum rasinii de cannabis. Inflorescentele si frunzele plantei Cannabis indica secreta o rezina ce contine aproximativ 60 de compusi terpenofenolici denumiti cannabinoide (cantitati mici se gasesc si in tulpina, dar semintele nu contin cannabinoide).
Constituentul principal psihoactiv din Cannabis este 9 THC (alte cannabinoide: 8 THC, canabidiolul, acidul canabidiolic, ultimele doua lipsite de proprietati psihoactive).
Acidul canabidiolic se banuieste ca ar contribui la unele dintre efectele cannabisului asupra tesuturilor periferice, ca de pilda protectia celulara, imunosupresia si proprietatile antiinflamatoarii). Proprietatile psihoactive ale plantei sunt cunoscute din antichitate.
Locuitorii din tarile asiatice utilizau planta in cadrul unor ceremonii religioase; preparatele din cannabis aveau si utilizari medicale (in special in medicina indiana) pentru proprietatile lor analgezice, antiemetice, anticonvulsivante, stimulente ale apetitului. Intre 1880 si 1890, cannabisul a fost folosit in lumea artelor (in acea perioada exista un interes crescut pentru fenomenele paranormale si psihice).
Drogul a capatat popularitate si a figurat pentru scurt timp in Farmacopeea Britanica si chiar a fost cultivat in scop comercial in Anglia pentru o scurta perioada de timp.
Desi cannabisul nu a fost niciodata rivalul opiului, astazi este fara indoiala cel mai utilizat drog. In acelasi timp, nicio alta substanta sau produs de abuz nu starneste o mai mare controversa decat cannabisul, dezbaterile avand ca tema legalizarea consumului, cel putin pentru scopuri terapeutice.
Pe langa cannabinoide, in hasis si marijuana se gaseste ulei volatil care confera o aroma caracteristica, ce aminteste de mirosul de tutun; acest ulei volatil este raspunzator de efectele neplacute (vertij si greturi sesizate la cei care recolteaza cannabis).
Pentru a sintetiza THC, planta are nevoie de o temperatura ridicata (in perioada infloririi o temperatura zilnica de peste 35 grade Celsius), care se atinge greu in Europa, astfel incat aproape intreaga productie de hasis provine din Orientul Apropiat, India si Mexic.
La nivel gastrointestinal absorbtia Δ9THC-uIui este slaba si neregulata (biodisponibilitate 6-20%); se absoarbe bine respirator si este larg distribuit in organism, timpul de injumatatire fiind de 20-30 ore.
Metabolitii Δ9THC au fost detectati in urina pana la 12 zile dupa o doza orala unica; in cazul consumatorilor cronici, au fost detectati metaboliti ai THC-ului in urina timp de cateva saptamani dupa intreruperea consumului drogului. Aceasta eliminare lenta este explicata prin depozitarea in tesuturi, in special in tesutul adipos (datorita liposolubilitatii THC-ului).
Au fost demonstrate o serie de actiuni terapeutice ale cannabinoidelor:
- antiemetica;
- analgezica;
- anticonvulsivanta;
- stimulenta a apetitului;
- de reducere a presiunii intraoculare.
Cannabinoidele produc analgezie spinala si supraspinala, inhiband transmisia durerii la nivel talamic, actiunea analgezica a metabolitilor fiind mai intensa. Actiunea anticonvulsivanta a fost dovedita experimental, canabidiolul avand proprietati similare fenitoinei.
Acestea sunt diferite in functie de regiunea de provenienta si partea de planta folosita:
1. Iarba de cannabis - marijuana se refera la somitatile florale ale plantelor femele, recoltate in perioada infloririi sau imediat dupa aceasta (materialul vegetal contine si elemente de fructificatie).
In functie de modalitatile de prelucrare, se disting formele:
- baghetele Thai ("Thai sticks") - "baghete" de material vegetal (de aprox. 12 cm), in jurul carora sunt infasurate in spirala, tulpini de canepa - forma de prezentare din Thailanda;
- baghetele Malawi ("Malawi sticks") - materialul vegetal este rasucit in forma de stiulete de porumb, de aprox. 15 cm si impachetat in fibre vegetale - forma de prezentare din Africa de Sud;
- "Buddha sticks" - baghetele sunt legate cu sfoara in jurul unui tub de bambus - forma de prezentare specifica SE Asiei;
- cannabisul din Africa de Sud - blocuri compacte sau material vegetal ca atare (fragmente de tulpini);
- iarba de Cannabis din Jamaica - blocuri (contine planta intreaga, cu exceptia radacinii).
2. Rasina de Cannabis - hasis - rezina uscata sau presata, provenita din somitatile florale.
In functie de regiune, se disting formele:
- rasina indiana (batoane de culoare maron-neagra);
- rasina libaneza (pulbere maron-aurie sau turte in saculeti de panza);
- rasina marocana (calupuri-placi de culoare aurie pana la verde-maroniu, turte cu diverse inscriptii pe una din fete, turte in forma de sapun inscriptionate pe una din fete, turte subtiri si plate);
- rasina pakistaneza si afgana (placi de culoare maronie sau neagra cu inscriptii aurii);
- rasina turceasca (pulbere fina maron deschis)
3. Uleiul de Cannabis ("Hashish oil", "Honey oil", "Red oil") - concentrat obtinut prin extractie din planta sau din rezina; se prezinta ca un lichid vascos, inchis la culoare, ambalat in sticle brune.
- fumat - iarba de cannabis se fumeaza in tigari (joints), singura sau in amestec cu tutun (uneori se folosesc pipe artizanale). Rasina de cannabis (hasisul) se fumeaza in pipe. Uleiul de cannabis se aplica pe foita tigaretelor.
- ingerare - in amestec cu alimente (rasina de cannabis) sau sub forma de pilule, siropuri, serbet.
Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data, de doua ori pe saptamana, de regula intr-un "peisaj social" in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool.
De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic timp de mai multe saptamani.
Creste insa numarul consumatorilor zilnici, al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este tulburata fara droguri. La acestia, abandonul consumului poate duce la neliniste, alterarea starii psihice, tulburari de somn. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate a fi mai mari decat in cazul tabagismului.
Majoritatea efectelor cannabinoidelor sunt mediate de o proteina membranara specifica, receptorul pentru cannabinoide. Pana in prezent au fost descoperiti si caracterizati complet doi receptori: CBj (densitate crescuta in ganglionii bazali, hipocamp si cerebel, avand, in consecinta, implicatii in efectele cannabinoidelor asupra memoriei, perceptiei si controlului miscarii) si CB2 (in regiunea marginala a splinei, in amigdale si celulele sistemului imun - baza moleculara pentru explicarea efectelor imunosupresive ale cannabisului).
Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:
- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce in ce mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursa de procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.
Toxicomania indusa de consumul de Cannabis se numeste canabism. Dupa criteriul "consum regulat" la adultii tineri, in unele zone ale SUA se situeaza dupa tutun si alcool. Efectele cel mai frecvent observate sunt reprezentate de o senzatie de relaxare si euforie moderata (asemanatoare celei induse de alcool), insotita de tulburari de gandire si concentrare, de perceptie si ale functiilor psihomotorii.
Efectele apar imediat dupa ce marijuana ajunge la nivel cerebral au o durata de 1-3 ore. Dupa cateva minute de la inhalarea fumului, creste ritmul cardiac, apare relaxarea bronhiiilor si dilatarea vaselor la nivel ocular cu efectul de "ochi rosii". In cazul ingestiei latenta efectelor este de 30 de minute.
Au fost descrise mai multe faze succesive in starea de intoxicatie cronica produsa de Cannabis:
1. Faza de excitatie euforica - este o stare de betie, de bine fizic si psihic, de multumire si bucurie intensa insotita de ras nestapanit si convulsiv.
2. Faza de exaltare senzoriala si afectiva insotita de dezorientare - cel mai slab sunet capata rezonante exacerbate (prin stimularea perceptiilor), generand o stare de ideatie si chiar halucinatii vizuale (culori placute si intense), tactile sau chiar cu conotatii sexuale.
Apar lipsa de coordonare si dezorganizarea gandirii, dimensiunile spatiului si timpului cresc, iar extremitatile capului se resimt grele si capul pare umflat.
3. Faza extatica - avalansa de idei si imagini este urmata de o stare de extaz, traversata uneori deviziuni si insotita de incapacitate fizica.
4. Faza de depresiune si somn, de obicei agitat si insotit de delir cu senzatie manifesta de foame la trezire.
Consumatorii cronici de cannabis au relatat si traversarea unor stari de panica sau chiar psihoze acute (mai ales la doze mari si in cazul utilizarii orale).
Toleranta se instaleaza rapid, dupa doar cateva doze, dar dispare de asemenea rapid, odata cu intreruperea folosirii drogului. Consumatorii de marijuana dezvolta rapid toleranta pentru efectele psihoactive ale drogului, de asemenea, toleranta pentru efectul tahicardizant se dezvolta rapid, in timp ce pentru efectul la nivelul vaselor conjunctivei se dezvolta mai lent.
Dependenta fizica nu apare in aceasta toxicomanie, iar sindromul de abstinenta nu este observat cu regularitate. Semne si simptome de abstinenta au fost totusi raportate in cazul consumatorilor cronici, severitatea acestora fiind corelata cu doza si durata de utilizare.
Simptomele sevrajului sunt:
- tremor, nistagmus;
- transpiratie;
- greturi, varsaturi;
- diaree, iritabilitate;
- anorexie, tulburari de somn;
- cefalee.
Ele sunt de obicei moderate si rareori impun interventie medicala (un sindrom de abstinenta ceva mai grav si prelungit poate sa apara dupa utilizarea pe termen lung a produselor cu potenta ridicata). Conform testelor psihologice, agresivitatea din cadrul sindromului de retragere apare la aproximativ o saptamana dupa ultima doza de drog.
Efectele pe termen lung ale utilizarii cronice a cannabisului:
- creste aparitia simptomelor psihotice (mai ales la cei „predispusi", ca de exemplu schizofrenicii); pe de alta parte, studii realizate in Suedia au relevat aparitia depresiei si a anxietatii cu o frecventa de 5 ori mai mare la consumatorii cronici de Cannabis.
- tulburari persistente ale functiilor cognitive si memoriei (consecinte ale neurotoxicitatii).
- afectarea functiei pulmonare; la fumatorii cronici de marijuana pot sa apara bronsita, stari astmatiforme si scadere semnificativa a capacitatii respiratorii, cancer al gurii, laringelui si plamanilor. Fumatul determina o crestere de aproximativ 5 ori a nivelului sanguin de carboxihemoglobina si o crestere a cantitatii de gudroane inhalate si retinute in tractul respirator (cateva tigari cu marijuana pe zi sunt echivalente cu a fuma peste 20 de tigari cu tutun pe zi).
- "Sindrom amotivational" - sindromul nu a fost diagnosticat oficial, dar in special in randul tinerilor consumatori de Cannabis au fost observate manifestari constand in neglijarea si pierderea interesului pentru activitatile sociale in care sunt implicati.
- afectarea functiilor endocrine (la barbati - scaderea secretiei de testosteron, oligospermie, iar la femei, tulburari ale ciclului menstrual).
- afectarea sistemului imun (inhibitia activitatii macrofagelor la nivel pulmonar, scaderea numarului de limfocite).
- la consumatorii cronici de hasis au fost observate nivele crescute ale catecolaminelor (tahicardie frecventa in cazul consumului drogului prin fumat). Fumatul de marijuana poate precipita crize de angina pectorala la indivizii cu afectiuni cardiace.
- risc de malformatii la nou-nascutii ale caror mame sunt consumatoare de marijuana.
In cadrul dependentei de Cannabis, se produc o serie de tulburari neuropsihice (insomnie, stari de dezorientare, persistenta halucinatiilor, o stare pasiva a subiectului fata de viata sociala si familie) si digestive (anorexie, scadere ponderala pana la casexie), ajungandu-se in final la o degradare fizica si alterarea psihicului. Consumul pe perioade scurte duce la tulburari de memorie, invatare, distorsiuni ale perceptiei si dificultati in rezolvarea problemelor.
Diagnosticarea intoxicatiei cu un produs din Cannabis se face pe baza anamnezei si a simptomatologiei. Tahicardia si aspectul de "ochi injectati" asociate cu dovezi de tulburari comportamentale si ale functiilor cognitive ajuta la diagnosticarea cazului.
Pentru determinarea cannabinoidelor in urina se pot aplica metode imunoenzimatice, care permit determinarea metabolitilor majori. Acesti metaboliti pot fi prezenti in urina catevazile dupa o doza unica sau timp de saptamani dupa folosirea cronica a cannabinoidelor, insa nivelele urinare nu sunt corelate cu gradul de intoxicatie sau cu perturbarile functionale.
Tratamentul este in general simptomatic si de sustinere:
- se administreaza propranolol (betablocante) pentru controlul tahicardiei;
- hipotensiunea ortostatica raspunde la asezarea subiectului in decubit dorsal si administrarea de fluide i.v.;
- pentru ameliorarea tulburarilor psihice ce pot surveni este necesara plasarea subiectului intr-un mediu linistit si calmarea acestuia prin asigurari permanente. Se poate administra diazepam sau midazolam.
Nu exista antidot specific!
Actualmente, nu exista tratament specific pentru dependenta de Cannabis. Totusi, in unele studii preclinice s-a aratat ca naloxonul blocheaza efectele de recompensa induse de THC la nivelul creierului. In plus, benzodiazepinele pot fi uneori utilizate pentru tratamentul anxietatii grave cauzate de intoxicatia cu Cannabis.
Intrucat consumatorii cronici pot suferi de depresii, medicatia antidepresiva poate fi utila, dar decizia unui astfel de tratament trebuie luata pe baza evaluarii severitatii manifestarilor, dupa disparitia efectelor produse de drog.