Oxicodona este un analgezic narcotic (narcoticele incluzand opiul, derivatii de opiu si opioidele semisintetice) cu potential adictiv, sintetizat din tebaina, avand ca indicatie de administrare durerile moderat-severe.
A fost descoperita in 1916 in Germania, la cativa ani dupa ce compania farmaceutica Bayer oprit productia in masa a heroinei, ca urmare a dependentei pe care o inducea.
Moduri de administrare:
- oral (cu o biodisponibilitate de 60-87%);
- intramuscular;
- intravenos;
- subcutan;
- intranazal;
- transdermic;
- intrarectal.
Administrata oral, oxicodona este de 1,5-2 ori mai potenta decat morfina, dar de 2 ori mai putin potenta decat aceasta cand este administrata parenteral.
Oxicodona se poate administra ca atare, cat si in combinatii cu paracetamol, aspirina si ibuprofen. Denumirea stradala a substantei este: "Killers", "OC", "Oxy", "Oxycotton".
Oxicodona este a doua linie (morfina fiind gold-standardul) in terapia paliativa, alaturi de hidromorfona si fentanil, fiind indicata in special pacientilor care prezinta reactii adverse majore la morfina.
Oxicodona se poate acumula in cazul pacientilor cu insuficienta renala si/sau hepatica. Spre deosebire de morfina, oxicodona este metabolizata prin sistemul citocromului P450 fiind vulnerabila la interactiunea cu alte medicamente.Oxicodona este incadrata in categoria cea mai strict controlata a substantelor acceptate pentru uz medical, fiind predispusa la abuz.
In cazul dozelor mari, a supradozelor, sau la pacientii ce prezinta intoleranta la opioide, oxicodona determina:
- respiratie superficiala;
- bradicardie;
- tegumente reci;
- mioza;
- hipotensiune;
- colaps cardio-vascular cu depresie trespiratorie si deces.
Cei ce abuzeaza de acest analgezic indeparteaza pelicula ce determina eliberarea prelungita, obtinand astfel o eliberare rapida a substantei (euforie similara celei date de heroina).
Efectele secundare ale consumului cronic de oxicodona includ:
- constipatie;
- fatigabilitate;
- senzatie de gura uscata;
- vertij;
- cefalee;
- anxietate;
- prurit;
- hipertrofia prostatei;
- impotenta;
- scaderea secretiei de testosteron;
- diaforeza.
Consumul cronic de oxicodona duce la:
1. Dependenta psihica- de fapt singura caracteristica,atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog.Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu estenici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a defini dependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordinpsihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving"(dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), sireprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.
2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial lacontinuarea folosirii aceleiasi cantitati.
3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si asimptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului,ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unuidrog. In cadrul sindromului de dependenta,dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legatde teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evitasenzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.
Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata aunei substante (drog), aceasta afectand echilibrul a diverse sisteme;ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari pentru a ajunge la un nouechilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei respective. Inacord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o starede adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante(drog) si recontroalele generate de organism se echilibreaza deasemenea maniera incat nu functioneaza normal decat in conditiileprizelor regulate de substanta (drog). La oprirea brutala aadministrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu riscvital - sindromul de retragere.
4. Sindrom de abstinenta - este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitatevariabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fostconsumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau indoze mari. Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de"sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul deretragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.
In cazul intreruperii bruste a consumului de oxicodona apar manifestari severe ale sindromului de retragere:
- anxietate;
- insomnie;
- greata;
- dureri musculare;
- febra;
- agitatie psihimotorie;
- simptome asemenatoare gripei.