Caria dentara apare atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca dintele. Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea dintelui.
Caria dentara poate fi prevenita prin periajul dintilor si folosirea atei dentare cu regularitate, prin controale stomatologice periodice, prin periajul profesional si prin evitarea alimentelor bogate in zahar.
Bacteriile, in combinatie cu alimentele, produc caria dentara. O pelicula clara, aderenta, numita placa, care contine bacterii se formeaza pe dinti si gingii. Aceste bacterii, in prezenta zaharului din alimente, produc acizi. Acizii ataca dintele in primele 20 minute (poate chiar mai mult) dupa masa. Dupa un anumit timp, acesti acizi distrug smaltul dintelui rezultand caria dentara.
Caria este posibil sa apara daca:
- Nu se periaza dintii dupa mese, gustari si inainte de culcare
- Nu se foloseste ata dentara in fiecare zi
- Se consuma alimente cu continut mare in zahar. Cu cat mai mult timp alimentele dulci raman pe dinti, cu atat bacteriile produc mai multi acizi. Dulciurile lipicioase si alimentele zaharate, precum stafidele, cerealele invelite in zahar, prajiturile, torturile, caramelele, produc cele mai mari daune.
Lipsa fluorului in apa curenta inlesneste aparitia cariei. Bacteriile ce produc caria se pot transmite de la mama la copil atunci cand se folosesc aceleasi linguri, furculite sau alte ustensile. Saliva ramasa pe acestea contine bacterii. Cateodata, chiar un sarut transmite saliva cu bacterii. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.
Factorii de risc pentru formarea cariilor dentare se impart in factori ce pot fi controlati si factori ce nu pot fi controlati.
Factori de risc controlabili
Printre acestia se numara:
- Ingrijirea dintilor
- Daca dintii nu sunt spalati si curatati cu ata dentara, placa bacteriana se formeaza pe suprafata lor. Cu ajutorul acestor metode, placa este indepartata de pe suprafata dintre dinti si de la nivelul gingiei.
- Curatarea dintilor de catre dentist impiedica formarea placii bacteriene. Medicul stomatolog indeparteaza placa si tartrul. Vizitele regulate la cabinet pentru aceasta curatare profesionala, previn aparitia cariilor dentare sau le depisteaza devreme, inainte sa se agraveze.
- Lipsa fluorului. Fluorul previne caria prin cresterea rezistentei dintelui la atacul acizilor produsi de placa. Daca apa curenta nu are un continut suficient in fluor in ea, trebuie utilizate paste de dinti fluorurate.
- Fumatul, mestecarea tutunului, inspirarea fumului de tigara (fumat pasiv)
- Consumul de alcool.
Factori de risc ce nu pot fi controlati
- Xerostomia (gura uscata) si sindromul Sjogren. In ambele cazuri, nu se produce suficienta saliva. Saliva indeparteaza alimentele si zaharurile, protejand dintii. Gura uscata se intalneste mai ales la batrani, caria evoluand mai repede. Anumite medicamente, precum cele pentru raceala, hipertensiune, depresie, pot cauza uscaciunea gurii.
- Varsta. Tinerii ai caror dinti sunt in crestere dezvolta carii pentru ca mineralele din dintii tinerilor nu sunt stabile si pot fi indepartate cu usurinta de acizi. Batranii sufera de retractii gingivale si prezinta un risc crescut de aparitie a cariilor pe radacina dintilor.
- Afectiuni respiratorii, precum rinita alergica, determina respiratia orala. Cand respiratia se face pe gura, saliva se usuca repede si nu mai protejeaza dintii.
- Anumite tipuri de bacterii din cavitatea bucala sunt responsabile de aparitia cariei.
- Diabetul zaharat. Cei care sufera de diabet, au sistemul imunitar slabit si astfel au risc crescut de carie.
- Folosirea de medicamente ce contin zahar
Factori de risc la copii:
- Mersul la culcare cu sticla de suc, lapte, lapte praf in gurita. Zaharul din aceste bauturi hraneste bacteriile ce produc caria (carii de biberon).
- Folosirea in comun a tacamurilor. Nou-nascutii nu poarta bacteria ce cauzeaza caria, dar ea poate trece cu usurinta in cavitatea bucala a copiilor prin folosirea comuna a tacamurilor cu parintii. Cateodata, chiar un sarut transmite saliva cu bacterii. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.
- Expunerea la fum de tigara. Sansa copiilor sa dezvolte carii creste odata cu fumatul pasiv.
Caria dentara nu determina simptome decat dupa ce este prezenta cavitatea sau infectia. Simptomele includ:
- durere (cel mai comun simptom) - infectia sau iritarea pulpei dentare produce de obicei durere
- respiratie urat mirositoare si gust neplacut in gura
- pete albe, gri, maro sau negre pe dinte
- dinte fracturat sau sensibil la presiune
Durerea poate deveni violenta cand:
- se consuma dulciuri
- se ingera bauturi fierbinti, alimente reci sau calde, lichide acide (limonada)
- se mesteca guma sau mancare
- se inspira aer rece
- se periaza dintii
Caria dentara se poate complica cu un abces (o punga de puroi) format in os, la varful radacinii dintelui. Simptomele abcesului sunt:
- febra
- ganglioni inflamati
- umflarea obrazului
- durere profunda, pulsatila.
Caria dentara apare lent, intr-o perioada de luni, chiar ani de zile.
Caria incepe sa se produca atunci cand bacteriile din cavitatea orala isi sporesc activitatea in primele 20-30 minute dupa o masa. Ele produc acid care ataca stratul mineral al dintelui (smaltul). Gaura (cavitatea) se formeaza atunci cand capacitatea de aparare a dintelui este depasita de daunele determinate de acizi.
Un dinte are un strat exterior (smalt), unul mijlociu (dentina), iar in centru se gaseste pulpa dentara. Cu cat mai multe straturi sunt afectate de carie cu atat daunele sunt mai importante.
Atunci cand caria este mica, adica aria afectata este mica si nu s-a perforat suprafata dintelui, poate fi oprita din evolutie prin interventia medicului dentist care aplica fluor pe dinte.
In cazul cariilor profunde, este nevoie de o obturatie (plomba) pentru a preveni o complicare a cariei.
Daca pulpa este afectata, dintele poate fi pierdut, deoarece pulpa contine nervii si vasele de sange care hranesc dintele. Dupa moartea unui dinte cariat, se poate forma un abces in os la varful radacinii.
Tipuri de carii dentare:
- Carii in santuri si fosete - acestea se formeaza in profunzimea santurilor si fosetelor de pe suprafata de masticare a dintilor posteriori.
- Carii pe suprafete netede - se formeaza pe fetele laterale ale dintelui si aici sunt incluse si cariile care se formeaza intre dinti vecini.
- Carii pe radacina dintelui - se pot extinde sub linia de insertie a gingiei. Acest tip de carii este mai putin intalnit, dar odata format, are sanse mari sa afecteze pulpa dentara.
- Carii secundare sau recurente - se formeaza acolo unde exista deja o cavitate.
Cariile dentare netratate cauzeaza probleme severe, chiar boli ale gingiei. Saliva previne aparitia cariei. Reduce daunele produse de acizi prin indepartarea alimentelor dulci si lipicioase de pe dinti. De asemenea, mineralele din saliva ajuta procesele de reparatie ale dintelui.
O programare la medic se recomanda daca:
- In ultimele 6 luni nu s-a efectuat nici un consult de specialitate.
- Exista o durere la un dinte. Cateodata. durerea dispare pentru un timp, dar caria evolueaza. O durere constanta, care nu dispare, sugereaza o carie profunda ce poate duce la pierderea dintelui.
- Exista o inflamare la nivelul gingiei aproape de un dinte care doare. Aceasta inseamna ca exista o carie complicata cu un abces.
Medicul stomatolog este cel mai in masura sa evalueze caria dentara si durerea.
O carie profunda poate necesita consultul unui specialist:
- medic endodont specializat in diagnosticul si tratamentul problemelor pulpei dentare
- chirurg oro-maxilo-facial specializat in extractii si alte operatii la nivelul cavitatii orale.
Daca situatia pacientului se imbunatateste de la sine, nu este necesar tratamentul. Daca situatia se inrautateste, pacientul impreuna cu medicul stomatolog decid pasii urmatori ai tratamentului. Expectativa nu este recomandata in cazul durerilor de dinti. Ignorarea cariei dupa ce dintele nu mai doare poate avea consecinte serioase.
Medicul stomatolog, in fata unui pacient care prezinta o carie, va urma etapele:
- chestionarea pacientului referitor la simptome, antecedente stomatologice
- examinarea dintilor cu sonda (un instrument ascutit) si oglinda urmarind arii decolorate sau cavitati evidente
- efectuarea de radiografii pentru cariile greu de vizualizat.
Un control efectuat o data sau de doua ori pe an depisteaza cariile si alte probleme inainte de complicarea lor. Daca o persoana are probleme frecvent, medicul poate sugera mai multe vizite la cabinet.
Tratament - generalitati
Tratamentul variaza in functie de severitatea procesului carios:
- periajul - Periajul cu paste fluorurate sau tratamentele cu fluor pot fi suficiente pentru ca procesul carios incipient sa fie reversibil.
- obturatie daca cavitatea este prezenta - Obturatia este un material care acopera cavitatea si restaureaza dintele pana la forma initiala dupa ce medicul stomatolog a inlaturat procesul carios.
- coroana de substitutie (recostruieste o parte sau tot dintele) - Este utila atunci cand dintele este sever afectat. Coroanele sunt folosite si in cazul dintilor fracturati sau in cazul in care procesul carios este atat de mare incat o obturatie nu ar fi suficienta.
- tratament de canal, in cazul in care pupla este infectata - Prin tratamentul de canal, pulpa dentara este indepartata.
-extractia, daca radacina este serios afectata - Dintele extras se inlocuieste cu o punte sau un implant.
Netratarea duce la carii complicate si in final la pierderea dintelui. De asemenea, amanarea ridica costurile si durata tratamentului.
De retinut!
Multi oameni devin nervosi inainte sau in timpul vizitei la medicul stomatolog. Pacientul isi poate controla anxietatea prin explicarea fricii sale si stabilirea cu medicul stomatolog un sistem de semnale cu mana. Prin acest sistem de ridicare a mainii, medicul este avertizat ca pacientul are dureri si necesita o pauza.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pentru a reduce durerea si inflamatia obrazului sau maxilarului cauzate de caria dentara complicata se poate incerca:
- aplicarea unei pungi cu gheata pe obraz - Nu se foloseste caldura.
- administrarea unui medicament de reducere a durerii
- Aspirina - Nu se administreaza la persoane mai tinere de 20 ani existand riscul aparitiei sindromului Reye.
- Paracetamol
- Ibuprofen
- Naproxen
- Ketoprofen
Optiuni de medicamente
Medicul stomatolog poate prescrie Gluconat de clorhexidina, apa de gura pentru reducerea bacteriilor ce cauzeaza caria. De asemenea, poate recomanda tratament cu fluor (ape de gura, paste de dinti sau alti suplimenti).
Medicamentele fara reteta pot reduce durerea si inflamatia cauzata de caria complicata. Acestea includ Paracetamol, Ibuprofen si Aspirina. Nu se administreaza la persoane mai tinere de 20 ani existand riscul aparitiei sindromului Reye.
Tratament chirurgical
Chirurgia se foloseste in cele mai severe cazuri de carie dentara. Daca pulpa este serios afectata, este mai putin costisitor si mai usor sa se extraga dintele, decat sa se faca un tratament de canal.
Daca dintele se extrage, el poate fi inlocuit cu o lucrare protetica de tip punte. In cazul unui tratament de canal, dintele distrus se poate imbraca cu o coroana.
Alternative chirurgicale
Alternativele chirurgicale in cazul cariilor severe sunt reprezentate de:
- extractia dintelui afectat
- tratamentul de canal
De retinut!
In timpul tratamentelor chirurgicale, bacteriile din cavitatea bucala pot trece in sange producand infectii in alte parti ale organismului. Persoanele care au o anumita conditie care ingreuneaza lupta organimsului uman cu infectia, trebuie sa ia antibiotice inainte si dupa interventia chirurgicala. Din aceasta categorie fac parte:
- valve artificiale sau deteriorate
- anomalii congenitale ale inimii
- sistem imunitar deprimat
- boli ale ficatului (ciroza)
- proteze ortopedice
- endocardita bacteriana in antecedente
Alte tratamente
Nu exista alt tip de tratament pentru caria dentara.
Dezvoltarea unor obiceiuri dentare sanatoase este metoda de prevenire a aparitiei cariei.
Periajul
Se recomanda:
- periaj dupa mese, gustari si inainte de culcare
- folosirea unei perii moi, capetele periilor rotunjite iar capul periutei nu foarte mare, dar suficient pentru a ajunge pe toate suprafetele dintilor. Capul periutei se inlocuieste la 3-4 luni.
- folosirea de periute electrice, acceptate de asociatiile de specialitate. Studiile au aratat ca periutele cu miscari circulare si oscilatorii sunt mai eficiente decat alte periute (chiar electrice).
- folosirea pastelor de dinti fluorurate. Copiii ar trebui sa foloseasca pasta cat un bob de mazare si sa evite inghitirea fluorului. Unele paste fluorurate ofera control asupra tartrului, incetinind procesul de formare a depozitelor dure, minerale de pe dinti.
- plasarea periutei in unghi de 45 grade la nivelul jonctiunii dintre dinte si gingie. Periuta se tine ferm si se efectueaza miscari circulare de "du-te vino". Nu se freaca, deoarece se pot irita gingiile, acestea inflamandu-se, iar smaltul poate fi zgariat.
- perierea tuturor suprafetelor dintelui, suprafatei limbii si a obrajilor. Se acorda o atentie speciala dintilor frontali si tuturoar suprafetelor dintilor posteriori.
- perierea suprafatei masticatorii a dintilor posteriori cu miscari scurte de "du-te vino".
- perierea limbii. Placa depusa pe limba cauzeaza respiratie urat mirositoare si este un mediu propice dezvoltarii bacteriene.
- efectuarea unei examinari personale periodice a placii dentare pentru a avea siguranta ca s-au curatat toate suprafetele dintilor.
Folosirea atei dentare
Se foloseste cel putin o data pe zi. Tipul de ata dentara folosit nu este important. Se alege tipul si aroma pe care fiecare il prefera. Se poate folosi oricare din urmatoarele metode:
- infasurat dupa degete: se taie o bucata de 45-50 cm. Un capat se infasoara pe degetul mijlociu al mainii stangi iar celalalt capat pe degetul mijlociu al mainii drepte pana cand mainile sunt la 5-7 cm distanta.
- Circular: se foloseste o bucata de 30 cm de ata dentara. Se innoada capetele formand un bucla. Daca bucla este larga, se infasoara in jurul degetelor pentru a deveni mai mica.
- un dispozitiv de plastic pe care se fixeaza ata dentara. Se gaseste in farmacii.
Ata patrunde usor intre dinti spre gingie. Se curbeaza ata (in forma de U) in jurul fiecarui dinte, si se patrunde usor subgingival. Ata se misca "sus-jos" de cateva ori, indepartandu-se placa. Introducerea atei de cateva ori intre dinti fara indepartarea placii poate dauna gingiilor.
Se pot incerca dispozitive de curatare electrice (perii interdentare electrice) proiectate pentru curatirea spatiilor interdentare. Acestea pot fi la fel de eficiente ca si ata dentara.
Daca gingiile sangereaza in timpul folosirii atei dentare, pe masura vindecarii lor si sangerarea trebuie sa se opreasca.
Dieta sanatoasa
Se recomanda:
- consumarea mai multor tipuri de alimente, in special cereale integrale, legume, fructe, precum si alimente sarace in grasimi si sare. O nutritie sanatoasa este esentiala la copiii care au dintii in dezvoltare si la adulti pentru mentinerea sanatatii gingiilor si evitarea aparitiei cariei.
- mozzarella, branzeturi, alune, iaurt, lapte si guma de mestecat fara zahar (cu xylitol). Sunt bune pentru dinti. Ajuta la indepartarea zaharurilor din cavitatea bucala si protejeaza impotriva placii. Sunt foarte bune dupa mese si gustari.
- evitarea alimentelor care contin mult zahar, in special cele lipicioase, cele dulci precum stafidele. Cu cat zaharul sta mai mult in contact cu dintii, cu atat dauneaza mai mult.
- evitarea gustarilor dintre mese
- nu se iau gustari inainte de culcare. Mancarea ramasa pe dinti peste noapte este o cauza a cariei. Secretia de saliva scade pe timpul noptii si nu curata gura in timpul somnului.
Grija pentru dintii copiilor
Grija pentru dinti la copii incepe inca din perioada sarcinii mamei, pentru ca dintii se formeaza inainte de nastere. O femeie insarcinata trebuie sa manance echilibrat, sa aiba o dieta hranitoare si sa asigure suficiente vitamine si minerale. Femeile insarcinate trebuie sa-si faca un control stomatologic si sa primeasca tratament pentru carii si boli ale gingiilor.
Pana cand copilul are 6 luni, medicul trebuie sa evalueze riscurile acestuia pentru viitoare probleme dentare. Aceasta evaluare include un examen dentar complet al mamei, antecedentele sale stomatologice, starea dintilor mamei, prezicand starea dintilor copilului. Daca medicul considera ca, copilul va avea probleme, este necesar ca acesta sa fie vazut de specialist inainte de varsta de 1 an sau la 6 luni dupa aparitia primilor dinti si ori de cate ori medicul considera necesar.
Expertii recomanda ca igiena dentara a copilului sa inceapa la 1 an. Este bine sa se inceapa obiceiurile sanatoase de ingrijire dentara inainte ca dintii permanenti sa apara:
- Parintii si cei care au grija de copii deseori impart cu acestia linguri, furculite si alte tacamuri. Saliva de pe ustensile contine bacteriile cauzatoare ale cariei. Un sarut poate transfera bacteriile. Prevenirea cariilor la copii se poate face si prin asigurarea unei bune sanatati dentare a familiei.
- Nu se pune copilul in pat cu sticla de lapte, suc sau orice produs cu continut de zahar. Zaharul, dulciurile si acizii cauzeaza carii (caria de biberon). Biberonul trebuie indepartat dupa ce copilul a mancat sau cand trebuie sa doarma. Pe de alta parte, alaptatul la san este sigur.
- Suplimentele de fluor trebuie discutate cu medicul daca apa curenta nu contine suficient. Cand exista fantana proprie, apa trebuie verificata si stabilita cantitatea de fluor din ea. Trebuie asigurat un supliment de fluor pentru copii, in cazul in care se foloseste apa imbuteliata pentru gatit sau pentru baut.
- Cand copilul are 6 ani, se poate lua in considerare folosirea de catre acesta a apei de gura, daca acesta are multe carii. Dar trebuie supravegheat ca sa nu o inghita!
- Tinerea copilului departe de fumul de tigara (fumat pasiv). Fumul duce la carii si la probleme ale gingiilor. Pe masura ce copilul creste, trebuie invatat de pericolul fumatului si fumatului pasiv.
Periajul si folosirea atei dentare la copii
- Cand apar, dintii copiilor trebuie curatati cu o bucata moale de material sau un tampon de voal. Pe masura ce erup, se curata cu o periuta moale folosindu-se doar apa in primele cateva luni.
- Cand copilul implineste varsta de 1 an, se foloseste pasta de dinti fluorurata de dimensiunea unui bob de mazare sau chiar mai mic. Parintii trebuie sa perieze dintii copiilor in primii ani, pana cand acestia o pot face singuri. Copiii trebuie invatati sa nu inghita pasta.
- Copilul invata sa-si perieze singur dintii la 3 ani seara si dimineata, dar parintii trebuie sa supravegheze procesul si sa verifice dintisorii daca sunt curati. Fara supraveghere, copilul trebuie sa-si perieze dintii la 8 ani.
- Copilul trebuie sa aiba o periuta moale si pasta cat un bob de mazare. El trebuie incurajat sa-si priveasca parintii cand acestia isi periaza dintii. O metoda buna de invatat este aceea de a pune copilul sa-si spele dintii dimineata, iar unul din parinti sa-l spele seara pana cand copilul stapaneste tehnica periajului.
- Pentru a determina copilul sa-si spele dintii, parintii il pot pune sa spele dintii animalelor de plus sau papusilor.
Pentru ca fluorul in cantitate mare poate fi toxic, copii trebuie supravegheati sa nu inghita cantitati mari. Pastele de dinti fluorurate si apele de gura se utilizeaza cu precautie, pana cand capacitatea copiilor de a controla procesul de inghitire s-a desavarsit. Cantitati normale de fluor adaugate in rezervele de apa, paste de dinti, ape de gura, ape imbuteliate sunt sigure atat pentru copii cat si pentru adulti.
Programarile la dentist
Vizitele la stomatolog se fac cu regularitate. La control se examineaza dintii, gingiile depistandu-se cariile, bolile gingiei sau alte probleme.
Vizita la medicul stomatolog poate fi traumatica pentru copii. Aceasta teama poate fi inlaturata daca se alege cu grija medicul si copilul se pregateste pentru intalnirea cu acesta. Medicul poate furniza informatii despre cum se poate linisti copilul inainte de programare.