Stricturile esofagiene benigne reprezinta de fapt ingustari ale lumenului esofagian care determina disfagie. Stricturile pot fi cauzate sau asociate cu boala de reflux gastroesofagian, esofagite, disfunctii ale sfincterului esofagian inferior, tulburari de motilitate sau hernii hiatale.
Boala de reflux gastroesofagian este o boala ce afecteaza peste 40% din adulti si se estimeaza ca intre 7-23% din cei netratai dezvolta stricturi esofagiene.
Stricturile esofagiene pot fi determinate de 3 tipuri de procese patologice:
1. Afectiuni intrinseci care ingusteaza lumenul datorita inflamatiei, fibrozei sau proceselor neoplazice.
2. Afectiuni extrinseci care compromit lumenul prin invadarea ganglionilor sau infiltrarea peretelui.
3. Afectiuni care se rasfrang asupra motilitatii si peristaltismului esofagian.
Exista foarte multe boli care pot determina aparitia stricturilor esofagiene: boli peptice, autoimune, infectioase, agresiuni caustice, anomalii congenitale, factori iatrogeni, radiatii, medicamente, insa un procent semnificativ sunt clasificate ca fiind idiopatice (fara o cauza evidentiabila).
Cele mai frecvente cauze sunt:
- Pentru stricturile proximale si mijlocii: ingestie accidentala sau intentionala de substante caustice, procese maligne, radioterapie, esofagite infectioase (in infectiile cu HIV, Candida albicans, Herpes simplex) administrarea unor medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, alendronat, fenitoina, chinidina, tetraciclina, acid ascorbic), boli dermatologice (pemfigus, epidermoliza buloasa distrofica), compresii extrinseci, carcinom cu celule scuamoase, esofagita eozinofilica idiopatica, traumatisme.
- Pentru stricturi distale: boala de reflux gastroesofagian, sindromul Zollinger Ellison, adenocarcinoame, boli de tesut de colagen (sclerodermie, lupus eritematos sistemic), compresii extrinseci, intubare nazo-gastrica prelungita,boala Crohn.
Pacientii cu stricturi esofagiene se prezinta adesea la medic:
- Dispepsie
- Disfagie
- Odinofagie
- Scadere ponderala
- Dureri retrosternale
Cel mai frecvent simptom ramane disfagia pentru alimente solide. Aceasta progreseaza in timp si spre lichide (pe masura ce strictura ingusteaza din ce in ce mai mult lumenul si diametrul acestuia se micsoareaza).
Cazurile atipice pot avea si tuse cronica sau astm secundar aspiratiei de alimente sau suc gastric refluat.
Disfagia caracteristica stricturilor esofagiene benigne este cea cu evolutie lenta, insidioasa (in luni sau ani) care detemina o scadere ponderala relativ redusa (spre deosebire de cele maligne care se caracterizeaza prin disfagie severa cu progresie rapida spre lichide si cu o scadere semnificativa in greutate).
Pacientii sunt sfatuiti sa apeleze la medic daca observa ca au tulburari de deglutitie, ca regurgiteaza alimentele, ca slabesc mult intr-un interval relativ scurt de timp, fara a tine o dieta speciala sau ca starea de sanatate pur si simplu se deterioreaza.
Investigarea pacientului suspectat de patologie esofagiana trebuie sa fie completa si sa includa anamneza, examen fixic general si investigatii paraclinice care sa stabileasca diagnosticul de certitudine.
O anamneza corecta ajuta foarte mult clinicianul in stabilirea unui diagnostic de prezumtie. Este important de stabilit in cadrul ei care sunt simpotmele, cand au debutat, cum au influentat starea generala de sanatate a pacientului si care sunt caracteristicile lor. De asemenea, trebuie aflat daca pacientul are si alte probleme de sanatate (acute sau cronice) si daca urmeaza diverse tratamente (inclusiv radioterapie). Acestea trebuie precizate deoarece pot influenta aparitia stricturilor.
Examenul fixic general al pacientului trebuie sa includa si evaluarea starii de nutritie (pacientul trebuie intrebat daca a slabit, cat si in ce interval de timp). Daca exista un reflux acid important pacientul poate prezenta si disfonie, eritem orofaringian, eroziuni dentare generale, wheezing.
Investigatiile paraclinice includ:
- Hemoleucograma: valorile apar modificate daca exista o sursa de sangerare digestiva (poate duce la instalarea anemiei);
- Investigatii metabolice: sunt indicate mai ales daca pacientul a slabit foarte mult;
- Explorari imagistice: radiografia baritata, computer tomografia, endoscopie.
Tranzitul baritat presupune efectuare de radiografii dupa ce pacientul a ingerat o anumita cantitate de substanta de contrast. In urma efectuariii investigatiei se poate stabili localizarea, lungimea si diametrul stricturii, precum si eventualele neregularitati (deformari) ale peretelui esofagian. Aceasta metoda este chiar mai buna decat endoscopia in detectarea ingustarilor esofagieine mici, cu diametrul de peste 10 mm.
Tomografia computerizata este indicata in special pentru stadializarea proceselor maligne care sunt raspunzatoare de aparitia stricturilor.
Endoscopia este o investigatie foarte utila si probabil cea mai exacta in ceea ce priveste identificarea gradului de afectare a lumenului.
Esofagogastroduodenoscopia este o procedura care poate stabili si confirma diagnosticul, poate evidentia o eventuala gastrita asociata sau poate fi utilizata pentru recoltarea de fragmente tisulare pentru biopsie. Ea este mult mai sensibila comparativ cu tranzitul baritat in identificarea leziunilor mucoase incipiente.
Tratamentul stricturilor trebuie facut in functie de cauza care a dus la aparitia lor. Exista mai multe metode de a trata stricurile : prin dilatare cu balon, prin administrarea de medicamente (in special pentru a trata boala de reflux ce determina stricturile) sau prin interventie chirugicala, daca acestea sunt foarte extinse si au evoluat mult timp.
Specialistii considera ca tratamentul de electie este reprezentat de dilatarea esofagului cu balon, insa indicatia de realizarea a acestei proceduri depinde in principal de caracteristicile stricturii.
In momentul actual exista trei tipuri de dilatatoare:
1. Dilatator Maloney
Este indicat in stricturile necomplicate ce au un diametru de peste 10-12 mm. Pacientul nu trebuie sedat iar costurile sunt relativ scazute.
2. Dilatatoare Savary- Gilliard
Snt inflexibile si sunt indicate pentru stricturile lungi, neregulate si stramte. Utilizarea lor creeaza un disconfort intens pacientilor si pot fi complicate cu lezarea traumatica a peretelui laringian.
Dilatatoare endoscopice permit vizualizarea directa a stricturii deoarece sunt atasate endoscopului. Dezavantajul lor este pretul crescut.
In cazul in care pacientul are o patologie complicata si nu poate fi tratat medicamentos sau daca rezultatul biopsiei indica un proces malign, se recomanda efectuarea unui consult chirugical de specialitate, deoarece in aceste cazuri exista indicatie de interventie chirugicala.
In cazul in care stricturile esofagiene au aparut pe fondul unui reflux gastroesofagian, specialistii recomanda urmatoarele pacientilor:
- Evitarea alimentelor condimentate si a celor bogate in grasimi;
- Sa nu fumeze, sa nu consume alcool in cantitati exagerate si sa evite cafeaua si ciocolata;
- Sa manace putin la o masa si sa nu se grabeasca, sa mestece adecvat alimentele;
- Sa evite sa manance cu 2-3 ore inainte sa se culce;
- Sa slabeasca (daca sunt supraponderali).
Cele mai eficiente medicamente utilizate in prevenirea reaparitiei unor stricturi de natura peptica sunt considerate antiacidele de tipul inhibitorilor de pompa de protoni. Ele sunt capabile sa inhibe activitatea unor sisteme enzimatice gastrice responsabile de secretia acida din sucul digestiv. Din aceasta clasa fac parte medicamente de tipul omeprazol, lansoprazol.
Prognosticul pacientilor cu stricturi esofagiene ramane rezervat deoarece acestea pot sa reapara, mai ales daca nu este trata cauza primara de aparitia a acestora. Prognosticul pacientilor este influentata de clinica: pierdere semnificativa in greutate, casexie, si de caracteristicile stricturii (cat de stramta este, care este calibrul lumenului restant).
Cele mai frecvente complicatii sunt cele datorate disfagiei si regurgitatiilor. Pacientul slabeste foarte mult (uneori intr-un timp scurt) si poate sa ajunga chiar casectic (in lipsa unor masuri prompte de realimentare si rehidratare).
Alte complicatii includ:
- Pneumonie de aspiratie (daca alimentele regurgitate sau particulele de varsatura intra accidental in plamani)
- Perforatii esofagiene
- Hemoragii digestive superioare
Prevenirea aparitiei stricturilor poate fi realizata prin evitarea substanelor corozive, a unor medicamente, prin tratarea corecta a bolii de reflux gastroesofagian (mai ales prin administrarea de inhibitoare de pompa de protoni).
Specialistii recomanda pacientilor sa evite excesele alimentare, sa consume regimuri cu continut slab de grasimi si zahar, sa nu maance condimentat, sa evite alcoolul si tutunul (acestia sunt factori ce favorizeaza aparitia refluxului).