Prezbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe masura apropierii de varsta medie, cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate.
Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine.
Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani, cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar, acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine.
In mod normal, muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. In prezbiopie muschii inca functioneaza, dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape.
Imaginile sunt focalizate in spatele retinei, in loc sa fie focalizate pe retina, aceasta determinand o vedere neclara. Pentru imbunatatirea vederii se mareste distanta dintre obiect si ochi si astfel proiectia va avea loc la nivelul retinei. De exemplu, se poate indeparta ziarul pana se obtine o imagine buna. Din acest motiv prezbiopia este uneori numita sindromul "bratului scurt".
Prezbiopia este un proces normal in cadrul imbatranirii. O data cu inaintarea in varsta cristalinul se subtiaza si isi pierde din elasticitate iar muschii ce sustin cristalinul sunt si ei usor afectati. Aceste doua schimbari scad capacitatea de acomodare in special pentru vederea la apropiere. Insa aceste modificari apar gradat, desi poate parea ca aceasta diminuarea a acomodarii survine brusc.
Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. Prezbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor).
Boala poate fi diagnosticata printr-un control oftalmologic obisnuit. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuala, puterea refractara (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la departare), starea muschilor si starea retinei. Medicul va putea masura si dioptriile in cadrul acestui consult.
In mod normal, prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci, i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Cumpararea ochelarilor fara recomandarea medicului ar putea fi suficienta pentru corectarea vederii, dar cel mai bine ar fi consultarea unui specialist pentru a determina exact ochelarii necesari. Daca totusi se doreste cumpararea unor ochelari fara a avea o reteta de la medicul specialist trebuie sa se incerce mai multe perechi de ochelari de diferite dioptrii pentru ai nimeri pe cei potriviti, astfel incat sa se poata citi fara ca ochii sa oboseasca.
Daca prezbiopia se suprapune la o persoana care deja foloseste ochelari pentru apropiere, distanta sau astigmatism este nevoie de o noua reteta. Se recomanda folosirea unor lentile bifocale in care partea superioara a lentilei este pentru vederea la distanta si partea inferioara pentru vederea de aproape. Alte optiuni sunt lentilele trifocale ce corecteaza atat vederea de aproape si distanta cat si pe aceea la o distanta medie.
Acestea sunt lentilele de contact bifocale sau doua lentile de contact cu rol diferit, care corecteaza vederea la distanta in ochiul mai putin afectat de prezbiopie si vederea de aproape in ochiul afectat mai mult de prezbiopie. Pe masura ce boala avanseaza se recomanda consultul de specialitate pentru noile modificari.
Daca nu se doreste folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela si la chirurgie pentru a corecta prezbiopia. Procedurile folosite in tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK - un tip de operatie laser folosita pentru a schimba forma corneei pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severa; PRK - keratectomie fotorefractara, care foloseste laserul pentru a modela corneea si inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant.
Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea intr-o stare perfecta. De exemplu, se poate efectua interventia chirurgicala pentru corectarea vederii la distanta si se recomanda folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanta si la celalalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. In acest moment sunt studiate si testate noi proceduri pentru corectarea prezbiopiei.
Vederea de aproape se inrautateste datorita prezbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste.